Ouăle lui Vosganian fac pui. Cum l-au redescoperit orăşenii pe „unchiul de la ţară“, care le face rost de mâncare bio

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Unul dintre produsele foarte apreciate de grup este pâinea ţărănească de Băleni FOTO C. Crângan
Unul dintre produsele foarte apreciate de grup este pâinea ţărănească de Băleni FOTO C. Crângan

Câţiva tineri din Galaţi pasionaţi de mâncare bio „bat“ la fiecare trei-patru zile gospodăriile din satele gălăţene, brăilene şi tulcene, pentru a cumpăra pentru familiile lor produse direct de la sursă. Cele mai căutate sunt ouăle, brânza, legumele, fructele, peştele şi vinul.

Un grup de tineri din Galaţi a decis să renunţe la mâncare de supermarket şi să apeleze, pentru a-şi umple cămările şi frigiderele, direct la sursă. Adică la gospodăriile ţărăneşti din satele din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea.

După câte ne-a povestit Ovidiu Coman (32 ani), iniţiatorul acestei interesante forme de aprovizionare, pe membrii grupului îi legă nu doar prietenii mai vechi („sudate” mai ales cu ocazia unor destul de dese excursii în munţii Măcinului, în Deltă sau pe oriunde prin zona de est a ţării), ci şi faptul că-s orăşeni get-beget, dar şi apetenţa pentru mâncarea sănătoasă, plus dorinţa de a încuraja ţăranii să-şi valorifice munca.

„Noi nu suntem reţea comercială. Nu cumpărăm ca să vindem altora. Pur şi simplu ne luăm mâncarea care ne trebuie din curtea, din cămara, din beciul ţăranului. Ştim sigur că e sănătoasă”, spune Ovidiu.

Din poartă în poartă

Metoda de aprovizionare este simplă. Cam o dată la 4-5 zile se face o listă cu ce vrea fiecare din grup (deja sunt vreo 40 de membri) şi unul dintre ei pleacă la drum, cu lista, cu banii, şi cu portbagajul pregătit. „La început, am mers la plesneală, întrebând în stânga şi-n dreapta cine vinde cartofi, ouă, păsări, peşte, lapte, brânză, roşii, fasole, miere şi tot ce mai trebuie. Ba chiar şi pâine cumpărăm de micile brutării rurale. Pâine adevărată, cum se găseşte, spre exemplu, în satul Băleni. E doar din apă, făină, drojdie şi sare şi ţine câteva zile de zici că e făcută azi.. Încet-încet, am descoperit cele mai bune surse, aşa că acuma mergem direct la ţintă, iar oamenii ştiu ce vrem. Este o adevărată plăcere să culegi cu mâna ta roşiile şi castraveţii din grădină sau cireşele din pom”, spune Ovidiu.

Tinerii glumesc între ei şi numesc forma de aprovizionare „unchiul de la ţară”, deşi nu-s rude cu ţăranii care-i aprovizionează cu de-ale gurii, la preţuri decente. „Faţă de piaţa obişnuită, de cartier, dăm cam cu 25-30% mai puţin, dar există şi excepţii. Ne convine însă, spre exemplu, să dăm un leu pe un ou luat acum câteva minute din coteţul găinilor de curte, hrănite cu porumb, decât să dăm 80 de bani pe un ou de fermă, de la păsări hrănite cu toate otrăvurile posibile”, spune liderul grupului.

„Evaziune? Întrebaţi-l pe Vosganian!”

Întrebaţi dacă nu cumva ceea ce fac ei se poate numi evaziune fiscală, tinerii s-au repliat. „Ce evaziune este asta în care un ţăran, care trăieşte sub pragul de sărăcie definit de organizaţiile internaţionale, vinde câteva legume, câteva ouă, ceva lapte sau un pic de vin ca să aibă bani să îşi cumpere cele necesare traiului? Furnizorii noştri sunt oameni săraci, cu pământ puţin, dar sunt harnici şi destoinici. Acestor oameni ar trebui ca statul să le dea bani şi să le mulţumească, nu să le ceară impozite”, ne-a spus un alt membru al grupului.

Ovidiu ne-a mai mărturist că nu intenţionează să extinde grupul deoarece, după socotelile lor, cam asta este mărime ideală la care aprovizionarea se poate face cu costuri echitabile şi în timp util. „Dacă ne adunăm mai mulţi cresc cantităţile şi e mai greu de găsit furnizori. În plus, trebuie o dubiţă, ceea ce noi nu avem şi nici nu ne propunem să avem. Nu vrem să transformăm treaba asta într-o afacere, ci ne mulţumim că putem mânca sănătos”, spune tânărul.

O alternativă pentru cei care doresc să facă rost de mâncare ţărănească este, în opinia lui, ca doritorii să se asocieze în grupuri precum cel fondat de el. „Însă este o condiţie esenţială, Un astfel de grup, dacă nu este bazat pe o profundă prietenie şi pe respect faţă de ţărani, nu are nicio valoare. Nu va rezista. Şi mai e ceva: să nu apeleze la intermediari, că orice intermediar va umfla preţul, va face rabat la calitate şi aşa mai departe”, spune Ovidiu.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite