Foşti şi actuali şefi din Primăria Galaţi, chemaţi la DNA. Procurorii caută 500.000 de euro care „s-au evaporat“

În speţa investigată de procurorii DNA este vorba despre construirea unei staţii de epurare pentru cartierul rezidenţial „Dimitrie Cantemir”, investiţie pentru care municipalitatea a achitat o sumă consistentă, dar care nu a putut fi găsită în teren. Sesizarea procurorilor DNA a fost făcută de fostul primar al Galaţiului, Marius Stan.

Ancheta procurorilor anticorupţie privind dispariţia unei staţii de epurare pentru care municipalitatea gălăţeană a plătit mai bine de o jumătate de milion de  euro a ajuns la faza audierilor. În ultimele zile, la sediul DNA au fost convocaţi pentru declaraţii mai mulţi actuali şi foşti şefi din primăria Galaţi, însă procurorii nu au precizat în ce calitate au fost chemaţi toţi cei audiaţi.

Printre cei care au dat sau vor da declaraţii în dosar se numără fostul primar Marius Stan (acesta având calitatea de denunţător), dar şi fostul primar Dumitru Nicolae şi foştii viceprimari Nicuşor Ciumacenco şi Mircea Răzvan Cristea. Alături de ei, vor trebuie să dea explicaţii persoanele care au semnat procesele-verbale de recepţie parţială şi care au dispus plata.

Procurorii vor să lămurească cine se face vinovat de plata banilor şi dacă investiţia chiar s-a făcut sau a fost furată, aşa cum declară reprezentanţii firmei contractante (UNICOM SA) şi cum confirmă o parte dintre angajaţii primăriei.

Construirea staţiei de epurare din cartierul Dimitrie Cantemir al municipiul Galaţi, pentru care Consiliul local a plătit, între 2005 şi 2009, circa 2,3 milioane de lei, însă fără ca lucrarea să se regăsească în teren, a provocat un imens scandal. În ultimii ani, acuzaţiile au curs gârlă la adresa unor funcţionari bănuiţi că ar fi orchestrat totul la comanda unor persoane foarte influente din politică, însă, deocamdată, încă nu se cunosc numele celor vinovaţi de irosirea banilor publici.

Chiar dacă între timp la conducerea Primăriei Galaţi s-au perindat trei edili - Dumitru Nicolae (PSD), Marius Stan (PNL, UNPR) şi Ionuţ Pucheanu (PSD) – niciunul n-a reuşit să dea de urma banilor şi nici să explice, clar, ce s-a întâmplat cu lucrarea care, deşi plătită, nu există. În acest moment, soluţia încă este aşteptată de la procurori, care au fost sesizaţi în cauză de patru ori în ultimii şase ani (de două ori de Primăriei şi de două ori de Curtea de Conturi).

O poveste cu mulţi hoţi

În esenţă, povestea staţiei de epurare din cartierul gălăţean Dimitrie Cantemir (construit de municipalitatea de la Galaţi, cumva bizar, dincolo de Siret, pe un teren luat de la judeţul Brăila) este una complicată şi plină de semne de întrebare.

Staţia ar fi trebuie să vina „la pachet“ cu cele 15 blocuri ANL, cu 1.500 de locatari, ridicate acolo, însă, din motive pe care procurorii le tot investighează, instalaţia de epurare nu a fost niciodată finalizată. Ba chiar s-a constatat că, deşi există documente de recepţie parţială pe o serie de componente ale investiţiei, în teren nu se află nimic.

Totul a început în urmă cu 12 ani, în anul 2005, când municipalitatea gălăţeană a contractat investiţia cu firma Unicom SA Galaţi, care a încasat, în perioda 2005-2009, o mare parte din bani din contract (respectiv 2,3 milioane de lei din 3,06 milioane), însă nu a dus lucrarea la final.

Acesta este şi motivul pentru care, după un control al Curţii de Conturi, a fost făcută, în 2011, o primă sesizare penală, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, însă nici acum, la şase ani distanţă, nu s-a ajuns la o concluzie finală. În acelaşi timp, constructorul şi edilii au lansat tot felul de explicaţii pentru lipsa fizică a obiectivului de investiţii, cel mai frecvent avansându-se că de vină ar fi hoţii de fier vechi, dar şi calamităţile naturale.

Firma contractantă, Unicom SA (care trece prin dificultăţi financiare majore, fiind în insolvenţă), a încercat să se apere spunând că a făcut ce era de făcut, dar că staţia de epurare a fost distrusă de hoţi. Într-un document depus la Curtea de Conturi, firma amintită afirmă că a predat obiectivul Primăriei Galaţi şi că aceasta trebuia să asigure paza, ceea ce nu ar fi făcut.

Tot din raportul de control al Curţii de Conturi rezultă că Primăria Galaţi se apără afirmând că nu a primit niciodată obiectivul în patrimoniu, nefiind semnată recepţia finală, ci doar una parţială, deci paza trebuia asigurată tot de firma privată. „Cei de la Unicom au încasat până şi garanţia de bună execuţie a lucrării în situaţia incredibilă în care pe acel loc nu se află absolut nimic! Parte din bani au fost luaţi până în 2009, iar prima sesizare din partea Primăriei a venit în 2011, când firma deja era în insolvenţă“, declara în 2015 fostul primar Marius Stan.

Potrivit documentelor, Primăria Galaţi a efectuat prima plată pe 15 octombrie 2007, iar ultima pe 24 decembrie 2009. Cu toate acestea, deşi s-au făcut procese-verbale de recepţie, în teren se regăsesc acum doar nişte şanţuri modeste, însă nu este nici urmă din instalaţiile sofisticate de filtrare şi tratare a apei, care ar fi trebuit să fie acolo conform devizului.

Făcută cu 17% din bugetul iniţial

În faţa situaţiei aparent fără ieşire (ancheta penală trenează, vinovatul nu-i găsit), dar şi a faptului că Garda de Mediu i-a dat un ultimatum, Primăria Galaţi a decis, în 2016, să construiască o altă staţie de epurare, de la zero. Lucrarea a fost scoasă la licitaţie şi a fost adjudecată la un preţ de doar 17% din suma care a fost stabilită iniţial şi de aproape 5 ori mai mică decât suma plătită pentru nimicul de care am pomenit mai înainte.

Mai exact, microstaţia de epurare a costat 480.000 de lei (faţă de bugetul primei investiţii, de 3,06 milioane de lei) şi are, conform documentaţiei, „două linii de funcţionare, deznisipator cu separator de grăsimi, compartiment de aerare, treaptă de pompare efluent, bazine de colectare, separare, decantare şi tratare nămol, separator de nămol primar, instalaţii electrică şi de automatizare, instalaţie pentru defosforizare, pentru dezinfecţie a apei epurate, containere pentru nămol deshidratat  şi instalaţii de adaptare a acesteia la condiţiile de teren“.