Efectul psihologic devastator al unor expresii celebre. Cât de grav ne dăunează să spunem „Băi, eşti prost?“ sau „Să moară mama!“

Ce ne spunem zilnic, se va şi întâmpla Foto: Adevărul

Mulţi români au inclus în limbajul propriu expresii folosite extrem de des, care îi afectează emoţional, mental şi fizic fără să ştie. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că expresiile negative şi înjurăturile se realizează în proporţie uriaşă.

Cu câteva sute de ani în urmă, toate învăţăturile se transmiteau oral, atât cele pozitive, cât şi înjurăturile, în special în rândul populaţiei sărace, care nu avea acces la educaţie.

Atunci, oamenii foloseau mai puţine cuvinte, dar acestea erau mai ”încărcate”, semnificaţia lor fiind mai profundă. Acum avem multe neologisme, iar semnificaţia lor nu este întotdeuna extrem de clară.

Sunt multe persoane care s-au născut cu un nivel scăzut de conştiinţă şi nu au reuşit pe parcursul vieţii să îşi depăşească condiţia.

”Numai tonul dacă îl analizăm la aceste persoane, constatăm că sunt permanent pe ceartă, pe război, pe frică, pe dominare. Toate aceste lucruri ne afectează pe noi toţi, pentru că vorbim de puterea cuvintelor, care este extrem de mare. Când discutăm despre anumite expresii, cum ar fi «Să moară mama!», acestea au în spatele lor o încărcătură, au deja un anumit tip de energie, pentru că ei le spun cu stare, cu o anumită emoţie, pe care  nu o sesizează”, explică psihologul Stelian Chivu.

Prin urmare, dacă repeţi o anumită expresie, cum ar fi ”Băi, eşti prost?”, vei ajunge ca în proverbul ” a făcut-o pe prostul şi a rămas aşa”.

Este vorba de o autoprogramare neurolingvistică, care chiar funcţionează. Mai multe studii au arătat că repetarea unei fraze, indiferent că este adevărată sau falsă, este preluată de mintea subconştientă şi manifestată, ca şi cum ar fi adevărată.

Din punct de vedere psihologic şi emoţional, efectul acestor expresii se cumulează într-o perioadă de timp, ce variază în funcţie de puterea cuvintelor folosite şi de emoţiile pe care le implică acestea.

Studiile au demonstrat că expresiile negative  repetate o perioadă de timp tind să se materializeze  mult mai repede şi într-o proporţie mai mare decât cele pozitive, fiind vorba de un procent de 65%.

În urma unor teste, s-a demonstrat că dacă se repetă o frază cel puţin 20 de secunde, mintea subconştientă are tedinţa să o reţină. Acelaşi lucru se întâmplă şi dacă o expresie este repetată de cel puţin 21 de ori.

Cum depozitează mintea anumite expresii

Pentru a scăpa de aceste influenţe negative, e necesar să înţelegem de unde vin aceste expresii negative şi înjurături. Ele pot fi ”produsul” nostru sau pot proveni din minte, ceea ce înseamnă că au fost preluate din familie sau anturaj.

”Mintea depozitează anumite cuvinte, anumite expresii. E vorba atât de mintea conştientă, cât şi de cea subconştientă. Mintea subconştientă are tendinţa să le angreneze, să le pună în practică, pentru că ea nu face diferenţa între pozitiv şi negativ”, susţine psihologul Stelian Chivu.

Se impune astfel să punem un filtru la nivelul creierului, care să sorteze informaţiile pe care le stocăm în el, pentru că ele ne pot afecta ulterior sănătatea. Mulţi dintre noi preiau anumite expresii, de cele mai multe ori negative, şi încep să le folosească, fără să conştientizeze cât de puternic îi vor afecta.

Situaţia este similară şi în cazul blestemelor, care au tendinţa să se întoarcă împotriva celor care le-au aruncat asupra unei persoane sau alteia.

Explicaţia pentru care blestemele şi înjurăturile se realizează mult mai des decât expresiile pozitive este starea, emoţia cu care sunt spuse. Toate aceste expresii sunt încărcate cu emoţii negative, mult mai mult decât cele pozitive.

De pildă, mulţi români folosesc din ce în ce mai des expresia ”Să-ţi dea Dumnezeu ce nu ai avut niciodată- trei maşini la poartă: Salvarea, Poliţia şi Pompierii” ca pe o glumă, însă, de cele mai multe ori, s-a dovedit că aceasta atrage tot soiul de probleme asupra celor faţă de care s-au spus aceste cuvinte.

Cuvintele pot modifica ADN-ul

Cei care înjură des, trebuie să ştie că aceste expresii negative  au efect de bumerang. Senzaţia de uşurare pe care o simte cineva care se descarcă pe o altă persoană este, de fapt, doar o păcăleală, pentru că lucrurile aruncate asupra celuilalt se vor întoarce împotriva celui  care le-a afirmat.

S-au făcut teste, în care mai multor subiecţi li s-a cerut să înjure sau să spună lucruri pozitive, iar encefalograma a arătat că au fost emise impulsuri electromagnetice  mult mai puternice  la prima categorie de persoane.

Pentru a înţelege si mai bine cum stau lucrurile, există trei feluri de minţi. Minţile emisive, minţile receptive şi minţi echilibrate.

”Minţile receptive sunt cele mai vulnerabile la expresiile de genul <<Băi, eşti prost?>>, <<Să moară mama!>>, <<Să fac cancer dacă te mint>>, în sensul că sunt uşor influenţabile. Minţile emisive sunt cele care, de obicei, râd de alte persoane, cei care emit expresiile negative şi înjurăturile. Mintea echilibrată este, de obicei, cea care are filtrul bun şi respinge sau nu acceptă acest gen de informaţii”, explică psihologul Stelian Chivu.

Cercetările au demonstrat că puterea cuvintelor este atât de mare, încât poate modifica şi ADN-ul, pentru că emoţiile care le însoţesc vor avea impact mai devreme sau mai târziu asupra fizicului. Cuvântul poate fi folosit ca o armă sau ca un medicament. De cele mai multe ori, din păcate, este folosit doar ca o armă.

”Dacă judeci, vei fi judecat”

Există câteva lucruri, pe care le putem face pentru a ne feri de emoţiile negative generate de înjurături sau expresii negative. Dacă cineva ne-a supărat, e musai să ne împăcăm cu persoana respectivă, iar dacă nu putem, trebuie să ne împăcăm cu noi înşine.

E de dorit să nu vorbim niciodată de rău pe nimeni. Bârfa va face rău emoţional şi chiar fizic doar celor care o practică, pe principiul că ”dacă judeci, vei fi judecat”.

Întotdeuna trebuie să fim conştienţi de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, pentru a putea acţiona adecvat. Extrem de important este să adresăm cuvinte pozitive celor din jur, indiferent că sunt din familie, prieteni sau simple cunoştinţe.

”La fel de importantă este şi schimbarea cuvintelor pe care le folosim, în sensul înlocuirii expresiilor negative cu altele pozitive. Mintea se va programa astfel să gândească pozitiv, iar cuvintele pozitive trebuie trăite, adică ele trebuie însoţite întotdeuna de a o emoţie corespunzătoare. Nu în ultimul rând, iubeşte şi cere-ţi iertare, chiar dacă greşeşti sau nu. Dacă toate acestea sunt însoţite şi de 5 cuvinte extrem de puternice: vreau, cred, pot, sunt şi am, şi ele sunt conştientizate, persoanele respective pot spune că au făcut un pas important spre schimbarea lor în bine”, conchide Stelian Chivu.