Cum se „fac cărţile” pentru îndatorarea oraşului Galaţi cu încă 100 de milioane de lei, deşi nu-i chiar clar pe ce se duc banii

Galaţi, cartierul Mazepa. Foto: Iulia Kelt

Primăria a aplicat la un credit de 100 de milioane de lei de la BERD, însă pentru acest lucru banca a cerut un plan de mobilitate urbană, care a fost făcut de o firmă spaniolă, dar care este contestat vehement de societatea civilă. Împrumutul este solicitat în condiţiile în care municipalitatea toacă banii din bugetul de investiţii pe tot felul de fantezii, cum ar fi sponsorizarea unor culte şi studii de fezabilitate fără finalitate.

Municipalitatea gălăţeană se pregăteşte de un nou împrumut extern, sub pretextul că are nevoie de bani pentru dezvoltarea infrastructurii. Mai precis, Primăria Galaţi a solicitat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) un credit de 100 de milioane de lei pentru concretizarea unor investiţii pentru fluidizarea traficului în oraş.

Deşi intenţiile adiministraţiei locale par generoase, o analiză a atentă a situaţiei relevă două aspecte foarte importante. Primul ar fi că investiţiile vizate sunt destul de neclare şi par să coste mult mai puţin, la o estimare realistă, adică undeva la un sfert din suma ce urmează a fi împrumutată.

Al doilea aspect ar fi acela că dacă nu e nevoie decât de un sfert din sumă, aceasta s-ar fi putut acoperi din surse locale, dacă s-ar fi eliminat cheltuielile uriaşe cu studii de fezabilitate fanteziste (de genul tunelui fără finanţare) şi dacă s-ar fi eliminat şi alte cheltuieli care nu sunt neapărat necesare, cum ar fi construirea de garduri printre blocuri, sponsorizarea unor entităţi neguvernamentale care taie frunză la câini sau subvenţionarea cu sume uriaşe a  unor activităţi care at trebui să fie sustenabile prin propriiile forţe (Trabsurb, Apă Canal, Calorgal).

Cum se toată banii de investiţii ai oraşului

În sprijinul afirmaţiilor de mai înainte vine faptul că, în urmă cu numai câteva zile, aleşii locali au stabilit să ia de la fondul de dezvoltare a oraşului suma de 12,2 milioane de lei pentru a aloca fondurile către activităţi care nu aduc comunităţii mai nimic.

Bunăoară, 3,5 milioane de lei scoase la investiţii au fost alocate la capitolul bugetar „Cultură, recreere şi religie” pentru „asigurarea cheltuielilor privind activităţile sportive şi socio-culturale care se vor desfăşura în municipiul Galaţi”, după cum se arată în raportul de specialitate al rectificării bugetare.

Alte 3 milioane de lei au fost transferate la capitolul „Transporturi”, pentru acordarea subvenţiei către SC Transurb SA Galaţi, o societate publică ce a ajuns să încaseze anual de la buget aproape 7 milioane de euro, adică în jur de 200 de euro pe an pentru fiecare locuitor al oraşului. Asta doar subvenţia, dat fiind că societatea vinde şi bilete.

Pentru „Învăţământ” au fost alocate 2,2 milioane de lei, necesare pentru achitarea cheltuielilor cu utilităţile la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. Alte 2 milioane de lei au suplimentat cheltuielile de funcţionare la unităţile de asistenţă socială. Alţi 900.000 de lei s-au dus pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare a Primăriei municipiului Galaţi, iar 600.000 de lei au fost suplimentaţi pentru asigurarea cheltuielilor juridice.

Această redistribuire a banilor a lăsat în aer câteva proiecte importante, cum ar fi campusul social din Micro 17 şi amenajarea de locuri de joacă pentru copii, după cum recunoaşte chiar Primăria, în referatul de specialitate ataşat hotătârii de CL.

Societatea civilă spune că lucrurile s-au făcut de mântuială

Din păcate, studiul întocmit de consultantul spaniol Eptisa (desemnat şi finaţat de BERD) nu face altceva decât să contate situaţia din teren (deşi şi aici sunt unele rezerve că lucrurile s-au făcut cum trebuie), fără a identifica soluţii pentru ca problemele să fie rezolvate. Cu alte cuvinte, pentru asta este nevoie de o nouă consultanţă, care de data asta va fi plătită de Primăria Galaţi, după deja cunoscutul scenariu al studiilor de fezabilitate fără finalitate.

De altfel, studiul de mobilitate întocmit de consultantul spaniol este criticat în termeni  categorici de exponenţii societăţii civile din Galaţi.

„În data de 25.06.2015 s-a desfăşurat o consultare publică organizată de către compania Eptisa şi Primăria Galaţi, ocazie cu care au fost invitaţi reprezentanţi ai societăţii civile din Galaţi, precum şi alte părţi interesate. Pe parcursul prezentărilor au fost solicitate insistent proiecte concrete pentru ca acestea să fie introduse în ceea ce urmează a fi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a municipiului Galaţi. Cu toate acestea, propunerile primite nu au fost luate în considerare sau au fost luate în considerare într-un mod superficial şi neprofesionist", a declarat preşedintele Junior Chamber International, Gregor Teodorescu.

O părere similară au formulat şi reprezentanţii asociaţiei „Galaţi – Oraşul meu” „Consultantul Eptisa a fost plătit de către BERD pentru a găsi soluţii concrete problemelor cu care se confruntă Galaţiul, nu să vină cu propuneri vagi de investiţii sau să nu ia în considerare propunerile noastre. Am văzut că erau şi comentarii precum că nu poate fi pietonalizată zona de centru, dar este absolut necesară, altfel vor pica toate clădirile istorice. În plus, repet, asta este datoria companiei, să găsească soluţii”, a declarat Bogdan-Radu Brînzan, preşedintele amintitului ONG.

Idei fără soluţii

Spre exemplu, Planul de Mobilitate Urbană, conceput de consultantul Eptisa şi finanţat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, recomandă, printre altele, construirea de parcări supraterane sau subterane, pentru reorganizarea spaţiului.

Deşi nu propune niciun proiect concret (spaţiu disponibil, studiu demografic, variante alternative etc), documentul concluzionează ca fiind necesară realizarea a 35.000 de locuri de parcare, construirea acestora fiind estimată la o valoare de 98.350.000 de lei. Bani pe care, evident, municipalitatea trebuie împrumute şi apoi să-i dea înapoi după aceea, cu dobânda aferentă.

Este relevant de amintit că, imediat după ultima consultare publică, Consiliul Societăţii Civile a înaintat un plan cu propuneri punctuale de amplasare a parcărilor mecanizate, prin care s-ar crea peste 20.000 de locuri de parcare.

Supărare la Primărie

Articolele critice la adresa  Planului de Mobilitate Urbană au provocat nemulţumirea Primăriei Galaţi care, printr-un comunicat, a promis că va aduce condiţiile acestui la cunosştinţa opiniei publice.

„Precizăm că, atunci când Planul de Mobilitate Urbană va fi finalizat, cu parcurgerea tuturor etapelor procedurale, va fi adus la cunoştinţa opiniei publice în integralitatea lui. Planul respectă toate cerinţele Uniunii Europene în domeniu, este realizat de un consultant cu experienţă vastă şi este finanţat şi monitorizat extrem de atent de finanţator, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare BERD”,  afirmă, prin Biroul de presă, Primăria Galaţi.

Ce înseamnă de fapt Planul de Mobilitate Urbană

Zona de studiu a planului conţine întregul sistem de transport care va servi zona urbană şi vecinătăţile, obiectivul proiectului în care s-au angrenat spaniolii fiind acela de a dezvolta un plan de mobilitate urbană care să aducă oraşul la standardele naţionale şi europene pentru a atrage următoarele investiţii în sector.

După cum se arată în comunicatul companiei Eptisa România (transmis înainte de începerea studiului), planul este bazat pe un Model de Transport Urban (Format GIS) folosind o platformă software.

Este bine de ştiut că finanţarea nu presupune doar rezolvarea problemelor parcărilor (de fapt aceasta este doar colaterală), ci are ca scop reabilitarea străzilor principale şi infrastructurii acestora (reţele, semnalizare rutieră etc), dar şi achiziţionarea de noi troleibuze, plus introducerea unui sistem automatizat de încasare a tarifelor de călătorie.