Cum a ajuns „expert în economie“ un afacerist din Galaţi trimis la închisoare pentru o fraudă de cinci milioane de euro
0Gălăţeanul Severus Emanuil Batog a ţepuit mai mulţi parteneri de afaceri şi bănci cu circa cinci milioane de euro. Ulterior, el a încercat să acrediteze că a fost o victimă a blocajului financiar din economie. Explicaţiile pică însă la testul verităţii, căci omul de afaceri a încercat să acopere frauda „vânzând” firma plină de probleme către un boschetar. De după gratii, el a scris două tomuri de economie şi şi-a scurtat detenţia cu două luni.
Scandalul „operelor ştiinţifice” realizate după gratii, cu scopul scurtării pedepselor, n-a ocolit nici Galaţiul. Mai mulţi profesori, atât de la universitatea particulară „Danubius”, cât şi de la universitatea de stat „Dunărea de Jos”, au coordonat lucrările unor persoane aflate în detenţie. De asemenea, câteva edituri din Galaţi s-au ocupat cu publicarea „operelor”, fiind şi ele parte în această uriaşă mascaradă juridică.
Batog – de la escrocherie la cărturărie
În anul 2013, în luna noiembrie, omul de afaceri Severus Emanuil Batog (48 ani) a fost condamnat definitiv la trei ani si patru luni de închisoare, cu executare, după ce în sarcina lui s-a reţinut că a înşelat mai multe firme şi bănci, cărora le-ar fi produs un prejudiciu estimat la cinci milioane de euro.
În momentul pronunţării condamnării, Batog era deja în arest preventiv (din octombrie acelaşi an, pe o cauză extrem de complexă, care a luat procurorilor şi judecătorilor peste trei ani de anchetă minuţioasă. Pe parcursul acesteia, omul de afaceri a negat permanent că ar fi vinovat, dând vina pe blocajul financiar din economia românească.
„Este adevărat, această firmă are datorii foarte mari, la stat şi la bănci, dar are şi creanţe uriaşe de recuperat de la diverse persoane. Nu am avut cum să-mi plătesc datoriile câtă vreme nici alţii nu mi-au plătit mie”, declara Batog, în septembrie 2011, pentru ziarul „Adevărul”.
Una peste alta, Severus Emanoil Batog a ajuns să fie condamnat pentru faptele sale, iar în 6 octombrie 2015, după exact doi ani de detenţie, el a fost eliberat. La scurtarea termenului (vă reamintim că el fusese condamnat la trei ani şi patru luni) a contribuit şi faptul că, de după gratii, Batog a devenit, peste noapte, un veritabil expert în economie, publicând două cărţi în care explică mapamondului cum funcţionează lucrurile în privinţa macroeconomiei şi a tranzacţiilor bancare.
Prima dintre lucrări - „Ghid bancar pe înţelesul tuturor” - a fost publicată în iulie 2015 la editura Zigotto din Galaţi (o editură preferată de altfel de puşcăriaşi, căci la ea au publicat cărţi şi alte persoane private de libertate, precum Lucia Bologa, Iulian Ditcov sau Nicu Cârcotă), iar a doua, mult mai complexă – „Dezvoltare economică – regionalizare versus globalizare”, a văzut lumina tiparului în septembrie 2015, la aceeaşi editură.
Coordonator ştiinţific al lucrărilor a fost prof.univ.dr Victor Romeo Ionescu, de la Facultatea de Ştiinţe Economice de la Universitatea particulară „Danubius” din Galaţi. Profesorul Ionescu este decanul facultăţii menţionate şi are în spate o carieră universitară de peste 22 de ani,
Ce „abilităţi ştiinţifice” l-au trimis pe Batog după gratii
Potrivit dosarului cauzei, Severul Emanuil Batog s-a folosit în comiterea înşelăciunilor de două firme: Grestincom Trans SRL şi Grestincom SRL. Prima dintre acestea (J17/1397/2003; CUI 15815860) pare să fi fost făcută special pentru a fi folosită în scopuri infracţionale. A fost înfiinţată în anul 2003, fondator fiind chiar Batog, iar iniţial a avut un capital social de 200 de lei şi se ocupa de comerţ cu diverse produse siderurgice (mai ales tablă).
Potrivit situaţiilor financiare depuse la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi, firma a avut, până în 2008, o evoluţia halucinantă. Cifra de afaceri a crescut permanent, ajungând la peste 10 milioane de euro. Interesant este că în niciunul dintre aceşti an nu a înregistrat profit, în schimb datoriile către furnizori, către stat şi către bănci au crescut exponenţial. La sfârşitul lui 2008, societatea datora 4,8 milioane de euro, bani care nu au mai fost achitaţi niciodată creditorilor.
Agenţia Naţională de Administrarea Fiscală ne-a informat, de asemenea, că firma Grestincom Trans SRL Galaţi nu a plătit niciodată contribuţii la asigurările sociale, la asigurările de sănătate sau la fondul de şomaj, deşi figurează cu 41 de angajaţi în perioada 2004-2006.
Direcţia de Finanţe Galaţi s-a sesizat de acest lucru de-abia în 2009 (dosar de executare silită nr 89/2009), când a trecut la executarea silită a celor trei imobile ale firmei (două apartamente şi o casă), în contul unor impozite de circa 1,3 milioane lei. Clădirile erau gajate pentru o serie de credite bancare luate de soţii Batog de la Piraes Bank şi Garanti Bank, iar băncile au rămas finalmente cu paguba.
"Reţeta" pentru ascunderea urmelor
Începând cu 2009, activitatea firmei intră în impas, pe fondul acumulării de datorii uriaşe. Numeroşi creditori se adresează instanţei, iar pe rolul Judecătoriei şi Tribunalului Galaţi se adună zeci de dosare civile. Soluţia salvatoare găsită de soţii Batog a fost una specială, de care s-a folosit, printre alţii, şi celebrul Sergiu Băhăianu: cedarea firmei către persoane fără casă, fără masă.
La începutul anului 2011, Grestincom Trans SRL încă îi avea ca asociaţi pe Severus Emanuil Batog (31.05.1968) şi Alina Gabriela Batog, ambii cu domiciliul în Galaţi. Pe 5 ianuarie 2011, intră în societate asociatul Marian-Narcis Munteanu (45 ani), domiciliat în Focşani. Tot atunci, Severus Emanuil Batog este revocat din funcţia de administrator, funcţie preluată de Marian-Narcis Munteanu.
Pe 10 ianuarie 2011, se retrage din firmă asociatul Alina Gabriela Batog, părţile sociale deţinute de aceasta fiind preluate de focşăneanul Marian-Narcis Munteanu. Mai mult, acesta preia şi majoritatea părţilor sociale deţinute de celălalt Batog, care rămâne asociat minoritar.
Pe 25 februarie 2011, în urma unei majorări de capital social, apare în firmă un nou asociat, Valentin-Laurenţiu Chircu (45 ani), domiciliat în Tîrgu Jiu, judeţul Gorj. Acesta a preluat şi funcţia de administrator de la Marian-Narcis Munteanu. Pe 3 martie 2011, gorjeanul Valentin-Laurenţiu Chircu devine unic asociat, preluând părţile sociale deţinute de Marian-Narcis Munteanu şi Severus Emanuil.
După cum se vede, în doar trei luni, firma şi-a schimbat complet acţionariatul, scopul fiind acela de a păcăli persoanele care au de la încasat de la GRESTINCOM TRANS peste 5 milioane de euro. Afirmaţia se bazează pe argumente solide.
În aprilie 2011, Grestincom Trans SRL începe să refuze la plată cecurile şi biletele la ordin emise în favoarea partenerilor de afaceri, astfel că, la ora actuală, se află în interdicţie bancară de a emite cecuri şi figurează cu refuzuri la plată în valoare totală de 499.428 lei.
Tot în aprilie 2011, Finanţele Galaţi au depus opoziţie la Tribunalul Galaţi (Dosar 4339/121/2011), baza prevederilor OUG 54/2010 privind unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale, cerând anularea cesionărilor de părţi sociale.
Severus Batog: „Nu am ţepuit pe nimeni”
În septembrie 2011, fostul patron al Grestincom Trans SRL Galaţi declara ziariştilor de la „Adevărul” că la mijloc este o confuzie şi că el nu a ţepuit pe nimeni. „Când am predat compania, avea de plătit statului doar 48.000 de lei, obligaţie pe care cei care au preluat firma şi-au asumat-o. Tranzacţia s-a făcut cu aviz de la Finanţe de asemenea. Ce au făcut noii proprietari, nu mai este treaba mea”, a declarat Severus Batog.
În acelaşi timp, el a recunoscut că mai există o companie cu nume asemănător - Grestincom SRL - al cărei patron este în continuare şi care este în lichidare judiciară. În ceea ce priveşte faptul că Finanţele au deschis o acţiune în instanţă pentru a se invalida transferul de proprietate al părţilor sociale de la Grestincom Trans SRL (tocmai pentru că există suspiciuni privind legalitatea tranzacţiei), Severus Batog a fost destul de evaziv în declaraţii: „Este treaba Finanţelor, nu a mea! Eu am avut acordul lor ca să fac cesiunea”.
Se încarcă comentariile...
