Cum ajungem să dezvoltăm obsesii. „O lipsă duce la o dorinţă. O dorinţă duce la o stare. O stare duce la un gând“

Unele persoane îşi focalizează energia atât de mult asupra unei idei, încât ajung la un moment dat să devină obsedate. Chiar dacă conştientizează la un moment dat că este anormal să se comporte astfel, ele continuă să se concentreze pe ceea ce le preocupă până când ajung să dezvolte fobii şi chiar boli psihice.

Studiile ştiinţifice au demonstrat că fiecare dintre noi a ajuns la un moment dat să fie obsedat de ceva sau cineva. ”Sunt obsesii pozitive şi obsesii negative, obsesii constructive şi obsesii distructive. Când eşti obsedat de ceva frumos şi tinzi despre acel ceva, este o ascensiune. Când te obsedează ceva negativ, mai devreme sau mai târziu va ajunge să te controleze şi trebuie să vindeci acest lucru pe care ai ajuns să îl dezvolţi”, explică psihologul Stelian Chivu.

Practic, ce este obsesia? Este un gând iraţional care ajunge să facă parte efectiv dintr-o persoană şi care nu mai poate fi controlat. Fiecare individ dezvoltă obsesii în funcţie de gândurile şi emoţiile pe care le are.

Important de ştiut este că obsesiile apar când se instalează oboseala pronunţată, stresul şi suprasolicitarea. Toate acestea fac ca organismul să nu mai genereze energia vitală de care are nevoie, iar când acest lucru se întâmplă apar tot felul de dorinţe.

”O lipsă duce la o dorinţă. O dorinţă duce la o stare. O stare duce la un gând de a trăi acel ceva pe care persoana şi-l doreşte, iar în corpul fizic acest lucru se manifestă ca o lipsă. De exemplu, când eşti obosit, apare dorinţa de a avea mai mult timp liber pentru a te odihni mai bine, iar ea se poate transforma rapid într-o obsesie, dacă nu rezolvi cumva problema”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Dorinţe care ajung obsesii

O obsesie se manifestă printr-un comportament repetitiv, care macină în timp mentalul, emoţionalul şi fizicul unei persoane, concentrând atenţia acesteia doar pe gândul care nu îi dă pace. Important de reţinut este că obsesiile sunt dincolo de controlul individului, pentru că altfel nu ar mai constitui o problemă pentru el.

Din păcate, în multe cazuri obsesiile se dovedesc fatale. De exemplu, unele persoane care au tendinţa să fie perfecţioniste, intră în depresie dacă nu le iese ceva şi aleg să se sinucidă, spun specialiştii. Obsesiile pot fi religioase, intelectuale, impulsive, temporale, perfecţioniste şi există chiar şi obsesia de a fi obsedat, aşa cum se întâmplă spre exemplu cu cei care sunt bogaţi, şi care vor, de regulă, şi mai mulţi bani.

Important de ştiut este că obsesiile sunt stări afective care se manifestă de cele mai multe ori fără ca persoana în cauză să le conştientizeze. ”O stare negativă se va acumula, iar când se umple paharul, cum se spune la noi, ea se va manifesta extrem de puternic. Iată de ce este important să înţelegem aceste manifestări.pe care le trăim împotriva voinţei noastre. Am avut o pacientă care era atât de ataşată de câinii fără stăpân, încât dormea cu ei. Asta este obsesie. Îi îngrijeşti, le dai de mâncare, dar nu ajungi să dormi cu ei pentru că se transformă în altceva”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Cum ne vindecăm

O obsesie se manifestă în trepte, primul pas fiind să se transforme în nevroză, pentru a trece apoi la diverse stări anxioase, caracterizate prin comportamente deplasate în familie şi anturaj. Persoana în cauză va dezvolta apoi tot felul de fobii, care se vor manifesta sub forma unor boli fizice.

Un prim pas spre vindecare este să conştientizăm că  am dezvoltat o obsesie. Este necesar apoi să analizăm această dorinţă pentru a vedea cum se manifestă şi cum ne influenţează. Nu este de dorit să ne luptăm cu aceste stări, nici să încercăm să le ignorăm sau să le acceptăm, pentru că ele se vor agrava.

”Calea de urmat este să ne ridicăm deasupra acestor gânduri. Fiecare dintre cei care au obsesii trebuie să caute butonul propriu prin care să facă acest lucru. Este vorba de a identifica acele gânduri pozitive care transcend obsesiile. Nu va fi uşor, dar această muncă de căutare interioară îşi va arăta roadele. Dacă totuşi nu reuşiţi să faceţi lucru, este bine să apelaţi la un specialist”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.