Culisele unui jaf de 65 de milioane de euro la Apele Române: prime fără număr pentru angajaţi, sume uriaşe făcute cadou „băieţilor deştepţi” din Energie

Culisele unui jaf de 65 de milioane de euro la Apele Române: prime fără număr pentru angajaţi, sume uriaşe făcute cadou „băieţilor deştepţi” din Energie

Vasile Pintilie, fostul director al ANAR (în cămaşă gri, aflat în spatele lui Victor Ponta), a fost implicat şi în celebrul episod "Fă, Doina”, din primăvara lui 2014 FOTO: Adevărul

Foştii şefi de la Apele Române au reuşit să plătească angajaţilor, în numai trei ani, sporuri salariale ilegale de peste 40 de milioane de euro, din care 10 milioane de euro prime de vacanţă şi al 13-lea salariu. Încă 21 de milioane de euro s-au pierdut, din cauza neglijenţei conducerii, în urma insolvenţei Hidroelectrica SA, iar în jurul a 3,5 milioane de euro s-au risipit pe afaceri imobiliare păguboase şi achiziţii ilegale de bunuri.

La sfârşitul anului trecut, într-o atmosferă dominată de mari scandaluri  - atenţia publică era captată de tragedia „Colectiv”, de protestele ample din stradă şi de demisia Guvernului Ponta -  Curtea de Conturi a României a dat publicităţii, cu discreţie, un foarte interesat raport legat de execuţia bugetară pe anii 2012-2014 la Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR).

Deşi a fost eclipsat de evenimentele amintite, raportul conţine o serie de informaţii realmente scandaloase, care merită mult mai multă atenţie, căci inspectorii Curţii de Conturi apreciază că şefii de la ANAR, în frunte cu fostul director Vasile Pintilie (omul baronului PSD de Vrancea, Marian Oprişan), au dus pe Apa Sâmbetei, în intervalul amintit, sume colosale. Se vorbeşte despre deturnarea a cel puţin 64,5 milioane de euro, dintre care 40 de milioane de euro s-au dus pe salarii ilegale, iar restul pe achiziţii dubioase şi insolvenţe regizate.

În paranteză fie spus, Vasile Pintilie (care a demisiont de la conducerea Apelor Române în 2015, în urma repetatelor scandaluri financiare) a fost prezent, alături de Victor Ponta, Liviu Dragnea şi Doina Pană, în barca în care s-a produs celebrul şi controversatul episod „Fă, Doina”.

Izvorul Apei Sâmbetei este în buzunarul cetăţeanului

Dacă Apele Române ar fi fost o companie privată sau o societate publică ce se autofinanţează, cu siguranţă că n-ar fi interesat pe prea multă lume ce se întâmplă acolo cu banii. Însă, cum peste o treime din cheltuielile ANAR sunt acoperite din subvenţii de stat, lucrurile capătă o cu totul altă conotaţie căci fiecare leu rispit provine, de fapt, din buzunarul plătitorilor de impozite şi de taxe.

Milioane de saci au fost cumpăraţi la preţuri de cinci ori mai mari decât costau în realitate. Foto: C. Crângan

Pentru a înţelege amplarea fenomenului, trebuie să spunem că ANAR a primit de la bugetul public, în 2014, subvenţii de stat totalizând 493,2 milioane de lei (adică în jurul a 110 de milioane de euro), ceea ce înseamnă circa 32% din bugetul total al administraţiei. În 2013, subvenţia a fost de 333,8 milioane de lei (aproape 75 de milioane de euro), iar în 2012 statul a contribuit la funcţionarea ANAR cu 633,6 milioane de lei (aproximativ 140 de milioane de euro).

Cu una, cu alta, Apele Române au primit de la bugetul public, în cei trei ani analizaţi, undeva la 325 de milioane de euro. Că a primit banii, nu-i o problemă. La urma urmelor, administrarea reţelei hidrografice a României, cu tot ceea ce implică ea, presupune costuri, iar acestea sunt uneori mai mari decât taxele speciale percepute de ANAR direct de la autorităţile publice locale şi firmele care utilizează, în diverse scopuri (apă potabilă, irigaţii, deversări etc), apele subterane sau de suprafaţă.

Diagrama prin care Curtea de Conturi arată că Apele Română consumă sume uriaşe de la bugetul public.

Marea problemă este că, după câte spun inspectorii Curţii de Conturi, bani au fost cheltuiţi în mod ilegal, abaterile constatate fiind de aproape 65 de milioane de euro, după cum veţi vedea în continuare.

Salarii ilegale de 40 de milioane de euro

Verificările făcute în privinţa cheltuielilor salariale de la Administraţia Naţională Apele Române au scos la iveală faptul că entitatea publică a efectuat cheltuieli ilegale de personal în sumă de 176,2 milioane de lei, respectiv aproape 40 de milioane de euro. Asta, vă reamintim, doar în intervalul 2012-2014.

Inspectorii menţionează că sumele acordate necuvenit erau înscrise în contractul colectiv de muncă, specificând însă că amintul document a fost încheiat cu încălcarea legislaţiei în vigoare. Culmea este că documentul a fost avizat atât de compartimentul juridic al ANAR, cât şi de către Ministerul Muncii (sub mandatele ministreselor Mariana Câmpeanu şi Rovana Plumb, ambele de la PSD),  însă cu acest prilej nimeni n-a observat că lucrurile nu sunt în regulă.

Una peste alta, în perioada 2012-2014, angajaţi ANAR au încasat ilegal sporuri de fidelitate în sumă de 62,9 milioane de lei, prime de vacanţă, al 13-lea salariu şi tichete de masă însumând 96,1 milioane de lei şi încă alte 9,3 milioane de lei ca tot felul de bonificaţii (spor de inspecţie, prime de 8 martie, prime de Ziua mondială a apei, indemnizaţii de pensionare samd).

Angajaţii ANAR au protestat mereu pentru noi şi noi sporuri. Foto: Adevărul

Membrii comitetului de direcţie (de altfel angajaţi ai ANAR) s-au înfruptat şi ei din banii publici, încasând indemnizaţii de aproape 800.000 de euro. Un calcul simplu, arată că fiecare dintre cei 28 membri ai comitetului de direcţie a încasat anual câte 9.500 de euro pentru că participa la şedinţele operative la care oricum trebuia să participe conform fişei postului. Asta, evident, în plus faţă de salariu.

Şi pentru vechimea în muncă s-au plătit în plus sume considerabile – circa un milion de euro – după ce amintitul comitet de direcţie a stabilit să dea respectivul spor într-un procent mai mare decât cel stabilit de legislaţia muncii.

Culmea este că şefii ANAR ştiau că procedează ilegal, având în vedere că se judecaseră deja cu Curtea de Conturi în legătură cu raportul de inspecţie pe 2008-2010.  ANAR a pierdut procesul definitiv şi irevocabil în 2 decembrie 2014, Curtea de Apel menţinând decizia primei instanţe şi dispunând recuperarea unui prejudiciu de aproape 20 de milioane de euro, constând în acelaşi tip de sporuri ilegale ca şi cele constatate de acest din urmă raport.

21 de milioane de euro pierdute la insolvenţa Hidrolelectrica

Conform raportului publicat la finele lui 2015 de către Curtea de Conturi, conducerea ANAR a manifestat o neglijenţă crasă în gestiunea relaţiei economice cu Hidroelectrica SA, ca beneficiar al apelor de suprafaţă uzinate pentru producere energiei electrice.

S-a ajuns, astfel, ca în momentul declanşării insolvenţei Electrica SA (în iunie 2012), amintita societate să aibă acumulate către Apele Române datorii de 312 milioane de lei, adică in jurul a 70 de milioane de euro. În plus faţă de acest lucru, s-a constat că, suprinzător, RNAR nu s-a înscris la masa credală şi cu penalităţile aferente, în sumă de 95,8 milioane de lei (peste 21 de milioane de euro), care au fost astfel pierdute definitiv.


Hidroelectrica a fost o gaură neagră pentru Apele Române. Foto: Adevărul.

Vă reamintim că insolvenţa Hidroelectrica SA (iată, şi în paguba altor entităţi publice) a durat doar un an, însă a generat un imens scandal legat de „băieţii deştepţi” din piaţa energiei, care au acumulat averi fabuloase din tranzacţiile cu energia cumpărată ridicol de ieftin, în paguba statului român. De altfel, la DNA se află în lucru mai multe dosare penale pe această temă.

Dobânzi de 1,8 milioane de euro plătite ilegal

Curtea de Conturi pune în seama conducerii ANAR şi efectuarea unor cheltuieli suplimentare în sumă de 8,5 milioane de lei (circa 1,8 milioane de euro), reprezentând comisioane bancare şi dobânzi plătite pentru nerambursarea la scadenţă, generate de prelungirea bizară (dat fiind că societatea nu avea nevoie de respectivii bani, lucru dovedit de situaţia finaciară) a unui contract de credit cu BRD ( nr. 102/02.08.2010).

Şi mai grav este că semnarea linie de credit de la BRD s-a făcut „în mod nejustificat, fără aprobarea Consiliului de Conducere şi pe baza unor documente semnate de persoane care nu aveau competenţa necesară”.  De altfel, împotriva lui Dumitru Dumitru, fost director al Departamentului Economico-Financiar din ANAR, a fost formulată deja o plângere penală pentru fals, uz de fals şi folosirea fără drept a unor prerogative oficiale, dosarul fiind în lucru la DNA.

Plăţi fără contracte şi achiziţii fără licitaţie

Inspectorii Curţii de Conturi a constatat la ANAR şi efectuarea de plăţi în sumă de 5,2 milioane de lei, reprezentând contravaloarea unor mari cantităţi de materiale pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor, fără existenţa unui angajament legal încheiat cu furnizorul.

Din raport rezultă că respectivele achiziţii au fost „băgate pe gât” de la centru la Administraţia Bazinală a Apelor (ABA( Argeş-Vedea) şi la Exploatări Complexe Stânca Costeşti. „S-au recepţionat cantităţi de materiale de 5-6 ori mai mari decât necesarul solicitat”, stipulează raportul.

Mai mult decât atât, „preţurile la care au fost achiziţionate produsele au fost semnificativ mai mari decât cele estimate la momentul iniţierii procedurii de achiziţie, astfel că valoarea achiziţiei a depăşit valoarea estimată iniţial. Diferenţa între valoarea produselor achiziţionate şi valoarea de piaţă a acestora (la momentul efectuării estimării valorii achiziţiei publice) este de 1.958.802 lei”.

Un exemplu concret este cel de la achiziţia banalilor saci din rafie folosiţi, umpluţi cu nisip, la înălţarea digurilor de apărare. Ei bine, deşi preţul lor din comerţ era cuprins între 0,6 şi 0,8 lei per bucată, ei au fost livraţi ANAR la 3,6 lei bucata (adică de şase ori mai scump), başca fără licitaţie.


Milioane de saci au fost cumpăraţi la preţuri de cinci ori mai mari decât costau în realitate. Foto: Costel C.

Şi aceste prejudicii au fost puse deocamdată tot în seama directorul Dumitru Dumitru, împotriva căruia a fost formulată plângere penală la DNA încă din anul 2013.

ANAR, „agenţie imobiliară” de tocat bani publici

Şi în privinţa administrării sediilor necesare funcţionării, la ANAR s-a jucat un fel de alba-neagra imobiliară, din care a rezultat un prejudiciu total de circa 612.000 de euro.

Potrivit inspectorilor Curţii de Conturi, deşi Administraţia dispunea de un sediu propriu în strada Edgar Quinet nr. 6, conducerea acesteia a dispus, în 2010, închirierea unui spaţiu de 829 de metri pătraţi de la SNCFR, în strada Ion Brezoianu nr. 10.

În spaţiul respectiv s-au făcut imediat lucrări de amenajare costisitoare (circa 160.000 de euro – beneficiară fiind firma Alcons Engineering SRL) şi s-a plătit, timp de aproape doi ani, o chirie de  circa 140.000 de euro. Cu toate aceste, spaţiul nu a fost niciodată folosit, fiind ulterior abandonat prin rezilierea contractului.

Însă „mişcarea” a fost repetată în august 2012, atunci când ANAR a închiriat de la Union Internaţional Center SA un spaţiu de 2.85 de metri pătraţi în strada Ion Câmpineanu nr. 11. Contractul conţine, spun cei de la Curtea de Conturi, numeroase hibe (Administraţia folosea un spaţiu mai mic decât se factura, curentul electric şi apa erau refacturate de proprietar la un preţ dublu faţă de cel de achiziţie, samd), care au condus la un prejudiciu de circa 300.000 de euro.

Pe aceleaşi coordonate „imobiliare” se află cheltuirea a circa 12.000 de euro pentru a utilităţile, curentul electric, cablul TV şi internetul a trei apartamente de serviciu în care au locuit o vreme trei dintre directorii Apelor Române.

Anchete penale cu privire la jaful de la ANAR

În acest moment, în ancheta DNA se află cel puţin patru dosare penale legate de afacerile murdare de la Apele Române. În afară de dosarul care-l vizează pe fostul director financiar Dumitru Dumitru, există în lucru, din vara lui 2015, şi o lucrare care-l vizează pe fostul director Vasile Pintilie, dar şi alte două dosare legate de situaţii punctuale, respectiv de achiziţiile frauduloase (prin aranjarea licitaţiei) de bunuri la ABA Mureş şi de gravele abateri financiare descoperite la obiectivul de investiţii „Ecologizare râu Bega, sectorul Timişoara - Frontiera Serbia, jud. Timiş”.

Considerat un apropiat al lui Marian Oprişan, „baronul” PSD de Vrancea, Vasile Pintilie este suspectat că a păgubit Apele Române cu sume importante, în special prin orchestrarea achiziţiilor ilegale de bunuri folosite pentru intervenţiile împotriva inundaţiilor.

Vasile Pintilie, fortul director al Apelor Romîne. Foto: Adevărul.

„Apele Române” este în proces cu Curtea de Conturi

Actuala conducere a Administraţiei Naţionale „Apele Române” ne-a informat că majoritatea concluziilor şi măsurilor dispuse de Curtea de Conturi au fost contestate în justiţie (unde se cere anularea lor) şi se află în curs de judecată la Curtea de Apel Bucureşti (Dosar nr. 5045/2/2015).

În acelaşi timp, însă, s-au luat şi măsuri pentru recuperarea de la persoanele vinovate de producerea prejudiciilor, cu precizarea că în cazul salariaţilor nu s-a procedat, deocamdată, decât la tăierea sporurilor ilegale.

„A fost emisă decizia nr. 369/2015 a directorului general al Administraţiei Naţionale Apele Române,  prin care s-au dispus măsuri privind  recuperarea unor prejudicii ce au constat în plăţi salariale sau cheltuieli nelegale sau neeconomicoase, aşa cum a stabilit organul de audit intern”, a precizat Victor Sandu, directorul general al ANAR.

Anularea sporurilor salariale ilegale (care înseamnă cam 25% din lefurile de la ANAR) a produs tensiuni importante la Apele Române, angajaţii din toată ţara ai instituţiei organizând mitinguri şi greve japoneze la începutul acestui an. Cât priveşte cele patru dosare penale aflate în cercetarea DNA, rămâne de văzut cine va plăti, în final, pentru toate afacerile murdare de la Apele Române.

Vă mai recomandăm şi:

Cum a reuşit statul român să falimenteze afacerea unui fermier, deşi Fiscul avea să îi dea omului 1,3 milioane de lei. Răspunsul halucinant al Guvernului

Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, acuzat de Curtea de Conturi că în 2014 a făcut 30.000 de kilometri în interes personal, cu maşinile instituţiei

Cum deturnează autorităţile de la Galaţi sute de mii de euro în favoarea deputatului PSD Florin Pâslaru

Plăţi ilegale de 5,44 milioane de lei la Primăria Galaţi. Cum s-a sponsorizat un club în faliment şi unde au dispărut 58.000 de fire de gard viu

 

citeste totul despre: