Culisele unei afaceri publice dubioase, care produce pierderi lunare de peste un milion de euro la bugetul oraşului Galaţi

Culisele unei afaceri publice dubioase, care produce pierderi lunare de peste un milion de euro la bugetul oraşului Galaţi

Desele avarii de la reţea transformă deseori Galaţiului într-o imensă saună FOTO C Crângan

Un calcul simplu arată că menţinerea sistemului centralizat de încălzire, care mai acoperă doar 18% din populaţia oraşului, generează costuri publice de 5,2 milioane de lei (1,12 milioane de euro) pe lună. Şi asta doar pe luna noiembrie, când vremea a fost frumoasă. În lunile geroase pierderile s-ar putea dubla.

Ştiri pe aceeaşi temă

Sistemul public de încălzire a ajuns o „gaură neagră” pentru bugetul oraşului Galaţi, pierderile generate de acesta fiind, după cum recunoaşte municipalitatea, de peste un milion de euro pe lună.

Practic, pe cele cinci luni în care funcţionează încălzirea centralizată, pierderile totale sunt estimate între 5,5 şi 7,5 milioane de euro, ţinând cont ţi de faptul că deficitul de un milion de euro a fost generat pe o lună (noiembrie 2017) în care vremea a fost destul de caldă.

Potrivit calculelor făcute de cei de la Primărie pentru luna noiembrie celor 19.000 de apartamente branşate (circa 18% din totalul locuinţelor din oraş) li s-au factureazat două milioane de lei, în timp de subvenţia pe gigacalorie (virată din contul municipalităţii direct producătorului de agent termic – Electrocentrale SA) este de 2,7 milioane de lei.

La acestea se adaugă, tot lunar, şi subvenţia pentru acoperirea pierderilor din reţea este de 2,5 milioane de lei, ceea ce face că bugetul local a suportat pentru prima lună de furnizarea a căldurii la Galaţi nu mai puţin de 5,2 milioane de lei (aproximativ 1,12 milioane de euro), adică în jur de 72% din costurile de producere a agentului termic. În acelaşi timp, persoanele care beneficiază de încălzirea centralizată plătesc doar 28% din preţul real al gigacaloriei.

Interesant este şi că restul de 82% dintre locuitorii oraşului au centrale individuale şi nu beneficiază de niciun fel de sprijin din partea primăriei. Ba chiar subvenţiile pentru ceilalţi se dau impozitele plătite de ei. Aşa se face că mai multe asociaţii de proprietari, care au renunţat definitv la sistemul centralizat de încălzire, vor să dea în judecată Primăria pentru a primi, la rândul lor, subvenţii echivalente.

Suspiciuni de fraudă

Afacerea subvenţionării căldurii este considerată dubioasă şi dintr-un alt punct de vedere: în acest moment nu există nici măcar un inventar precis al beneficiarilor de căldură centralizată şi nici aparatură de precizie pentru măsurarea consumului, actualele calorimetre de bloc fiind depăşite fizic şi moral, dat fiind că peste 50% dintre ele sunt mai vechi de zece ani.

De altfel, primarul Ionuţ Pucheanu a declarat că vrea o nouă inventariere a apartamentelor racordate la sistemul centralizat de termoficare, care să fie făcută de un evaluator extern. „Dacă facem un calcul simplu, un apartament cu două camere consumă, în medie, spun specialiştii, aproximativ o gigacalorie pe lună. O să vedeţi că efectiv beneficiari ai căldurii furnizate de Calorgal au fost maximum 10.000 de apartamente”, a declarat Ionuţ Pucheanu.

„Este o diferenţă de 10.000 de apartamente, faţă de numărul apartamentelor racordate, comunicat de Calorgal, ceea ce mă împinge să-mi pun mai multe întrebări: vremea a ţinut cu cetăţenii şi într-adevăr au stat cu caloriferele închise, ori recensământul este ireal? Drept pentru care îmi asum responsabilitatea de a demara un recensământ extern care să nu poată fi pus sub semnul întrebării. Aş vrea să începem în luna ianuarie ca până la finalizarea acestei perioade în care furnizăm agent termic să avem o imagine cât mai exactă asupra acestei probleme”, a mai spus edilul.

Pierderi masive şi majorări simbolice de tarife

Pentru noiembrie 2017, Calorgal SA (societatea publică ce asigură distribuţia) a reuşit să factureze doar 40% din cantitatea de energie termică primită de la Electrocentrale (respectiv 10.000 din cele 22.000 de gigacalorii), restul fiind pierdere, al cărei cost a fost acoperit din bani publici.

„Bugetul local nu este un sac fără fund şi nu se poate, în permanenţă, să ceri să ţi se acopere datoriile sau nevoile atâta timp cât nu pui altceva în loc. Vrem investiţii, vrem un trai decent, vrem spaţii verzi, vrem salubrizare la alt nivel, dar evident că toate necesită bani. Din păcate, tiparniţă la Primăria Galaţi nu avem, singurul lucru pe care putem să-l facem este să chivernisim şi mai bine puţinii bani pe care îi avem, să tăiem din acele găuri negre care, în permanenţă, consumă bani de la bugetul local”, a mai declarat primarul Galaţiului.

De la 1 ianuarie 2018, căldura furnizată în sistem centralizat la Galaţi este facturată populaţiei cu 203,57 lei/Gcal inclusiv TVA, faţă de 200,69 lei/Gcal inclusiv TVA, cât fusese stabilit, tot prin hotărâre de Consiliu Local, de la 1 noiembrie 2017.

Majorarea este simbolică, însă, dat fiind că nu acoperă decât 0,5% din pierderile calculate. Subvenţia unitară de la bugetul local pentru acoperirea diferenţelor de preţ este de 270,24 lei/Gcal inclusiv TVA (ea trebuie raportată la o cantitate livrată lunar între 22.000 şi 32.000 de gigacalorii), iar pierderile din reţea costă cel puţin 2,5 milioane de lei lunar.

 

citeste totul despre: