„Cei dintâi gospodari ai ţării” au făcut evaziune şi au dat faliment. Cum a ajuns în insolvenţă o filială a Asociaţiei Comunelor din România

„Cei dintâi gospodari ai ţării” au făcut evaziune şi au dat faliment. Cum a ajuns în insolvenţă o filială a Asociaţiei Comunelor din România

Ghiorghe Bute, secretarul general al Asociaţiei Comunelor din România FOTO Arhiva Adevărul

Teoretic, entitatea ar fi trebuit să furnizeze membrilor ei modele de administrare publică eficientă a banilor şi să îi ajute să gestioneze proiecte mari. A ajuns însă în faliment după un control al Curţii de Conturi ce a generat un lung şir de procese, încă aflate pe rolul instanţelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Comunelor părea, la începuturi (acum circa 12 ani) una dintre cele mai productive idei legate de găsirea de soluţii adecvate de gestiune eficientă a banilor publici din bugetele primăriilor.

Nu de alta dar la momentul apariţiei entităţii s-a vorbit intens de proiecte regionale, integrate, cu participarea mai multor comune, iar apariţia finanţărilor europene prin prisma programelor operaţionale regionale a dat şi mai mult avânt ideii.

Totul avea să se facă ţăndări, însă, în anul 2015, atunci Curtea de Conturi (prin Camera de Conturi Galaţi) a ajuns la concluzia că activitatea Asociaţiei Comunelor - cei dintâi gospodarii ai ţării, cum ar veni - se desfăşoară ilegal şi generează… evaziune fiscală. 

Ca urmare, entităţii i-au fost calculate taxe şi impozite (TVA, impozit pe profit, majorări) care au adus-o în insolvenţă, cauza fiind pe rolul instanţei (dosarul nr. 927/121/2016 deschis la Tribunalul Galaţi – Secţia a II-a Civilă).

„Nu vă pot spune prea multe acum pentru că nu vreau să se spună că vreau să influenţez. Aştept să se finalizeze procesul în care am dat în judecată Curtea de Conturi. Pot să spun că nicăieri în ţară nu s-a mai întâmplat până acum ca o organizaţie non-profit să fie obligată să plătească TVA şi impozit pe profit”, ne-a declarat Ghiorghe Bute, secretarul general al Asociaţiei Comunelor din România.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, Curtea de Conturi a obligat primăriile membre ale asociaţiei să facă demersuri pentru a recupera o serie de sume pe care le-au achitat către asociaţie drept cotizaţii sau pentru o serie de servicii de consultanţă.

Spre exemplu, primăria din Cudalbi, judeţul Galaţi, are de recuperat la masa credală legată de falimentul Asociaţiei Comunelor din România – filiala Galaţi suma de 17.000 de lei reprezentând „ plăţi nelegale în baza unor acorduri de cooperare, peste nivelul cheltuielilor ce s-ar fi efectuat daca activitatea ar fi fost organizată la nivelul entităţii”.

Mai pe înţelesul tuturor, amintita comună a plătit asociaţiei sumă menţionată cu scopul ca aceasta să-i asigure controlul financiar preventiv, plătind în acest scop o serie de experţi contabili. În esenţă, este vorba de o intermediere a cărui rost nu e tocmai clar din punct de vedere juridic.

Problema este că, după lege, unităţile administrativ-teritoriale trebuie să aibă un compartiment propriu de audit public intern (care de altfel există în toate primăriile, cu salariaţi plătiţi cu lefuri şi sporuri consistente), deci nu are voie să apeleze la experţi externi.

În aceeaşi situaţie cu primăria Cudalbi sunt alte opt comune, care au de recuperat între 5.000 şi 12.000 de lei pentru servicii care nu erau necesare sau care au fost facturate şi plătite deşi nu există nicio dovadă că au fost efectuate. Situaţie în care problema intră deja pe teritoriul codului penal.

Litigiul dintre Asociaţia Comunelor din România şi Curtea de Conturi are ultimul termen în mai 2018, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă magistraţii vor considera legal actul de control, atunci soarta celuilalt proces, în care se judecă falimentul entităţii, este pecetluită, asociaţia urmînd să fie desfiinţată, iar patrimoniul lichidat, pentru a acoperi măcar o parte din prejudiciul constatat.
 

citeste totul despre: