Au dosare pe rol, cu prejudicii de sute de mii de euro, dar încă se află în funcţii publice înalte

Vorbim despre liderii politici din Galaţi care conduc de ani de zile destinele acestui judeţ. Unii se chinuie de mult să scape de mâna lungă a Justiţiei, alţii abia au intrat în vizorul procurorilor. Cert este că toţi liderii politici gălăţeni stau neclintiţi în funcţii publice.

Pe lista baronilor locali din Galaţi s-au aflat dintotdeauna trei persoane extrem de influente în urmă cu un deceniu: Eugen Durbacă, preşedintele PC Galaţi, în prezent senator PC, Ilie Plătică Vidovici, fost senator timp de patru mandate, acum retras din viaţa publică, şi Dan Lilion Gogoncea, fost preşedinte CJ, fost preşedinte la Camera de Comerţ, acum un simplu funcţionar al Camerei. Acestora li se pot adăuga alţi patru oameni, foarte influenţi, care au dominat scena politică din ultimii ani. Vorbim de Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor şi preşedintele PSD Galaţi, Victor Paul Dobre, liderul PNL Galaţi şi unul dintre cei mai influenţi lideri liberali în urmă cu ceva ani şi Mircea Nicu Toader, fost preşedinte al PDL, în prezent deputat PDL. Cu toţii au reprezentat ceva pentru viaţa politică a oraşului şi judeţului Galaţi şi putem spune că încă se mai învârt în sferele de influenţă de la Bucureşti.

Eugen Durbacă, campionul absolut al turismul politic

Despre liderul conservatorilor gălăţeni, Eugen Durbacă, putem spune că a avut o carieră politică plină de aventuri. Director al Întreprinderii de Utilaj Greu, „Giani Dungă” (n.r. - şi-a căpătat această poreclă după ce a vopsit toaate bordurile uzinei, înainte de o vizită a unor oficiali de la Bucureşti) a fost înainte de Revoluţia din 1989 şef al PCR în Galaţi. Primul partid în care s-a înscris după '89, a fost PSM, pe listele căruia a câştigat şi primul său mandat de primar.

N-a stat prea mult în PSM şi a trecut la PDSR, apoi la PDAR, de unde a plecat împreună cu un grup important de oameni către Alianţa pentru România. N-a prins foarte mulţi purici nici pe acolo şi a tras “o fugă” şi pe la Partidul Democrat unde a primit chiar o funcţie importantă: şefia organizaţiei municipale Galaţi. A plecat relativ repede şi de aici, după un scandal monstru, la Partidul Umanist din România, devenit ulterior Partidul Conservator, acolo unde încă mai este preşedintele organizaţiei judeţene.

Indiferent de partidul la care a fost, Durbacă a avut un loc rezervat în prim-planul politicii locale şi chiar naţionale. A fost primar pentru două mandate consecutive, preşedinte al Consiliul Judeţului şi vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii în ultimele două legislaturi, iar în prezent este senator PC. Dar cum cei mai mulţi politicieni de top intră în vizorul presei cu afaceri necurate, nici Durbacă nu a scăpat. Numele lui este asociat într-una dintre afacerile puse la cale de către Mihail Boldea, fost deputat PDL ajuns în arest după ce a fost acuzat de grave infracţiuni. Vorbim aici despre dosarul „Aviasan", cel în apare Mircea Marosy, ginerele lui Eugen Durbacă, implicat în tranzacţiile cu terenuri în suprafaţă totală de 40 de ha din acea zonă. Nu este însă singurul caz în care apar atât un membru al familiei Durbacă, cât şi Boldea.

În toamna anului 2011, fiul lui Eugen Durbacă, Cristofor, a fost implicat într-un scandal cu bijuterii. Poliţiştii au ridicat 18 kilograme de aur dintr-un lanţ de bijuterii la care era asociată una dintre firmele lui Cristofor Durbacă, alături un partener turc, Kavak Nemecttin. Motivul confiscării era acela că unităţile respective comercializau bijuterii care purtau mărci falsificate. Boldea a fost avocatul care a apărat cauza lui Durbacă-fiul, susţinând că percheziţiile poliţiştilor la magazinele de bijuterii au fost ilegale. În 2012, acelaşi Cristofor Durbacă şi-a anunţat intenţia de a înfiinţa o fermă de creştere a sturionilor şi o fabrică de prelucrare a peştelui şi a produselor din peşte. Printr-o minune neclară, la scurt timp, Consiliul Judeţului Galaţi, unde Eugen Durbacă era vicepreşedinte, a adoptat o hotărâre privind accesarea fondurilor europene pentru promovarea consumului de peşte în regiunea de sud-est. 

Dacă ne uităm în declaraţia de avere a lui Eugen Durbacă vedem că acesta deţine un apartament de 67 mp, un garaj şi o Dacia din ’84. Dacă însă ne luăm după declaraţia de interese şi Registrul Comerţului, Durbacă este fericitul deţinător al unei cote de 75 la sută din SC Delta Rom SA, companie cu 71 de angajaţi. Specializată în comerţul cu carburanţi, firma lui Durbacă a avut în 2011 o cifră de afaceri de nu mai puţin de 30,86 milioane de lei. În mod ciudat, deşi benzinăriile sunt o afacere cel puţin la fel de profitabilă ca jocurile de noroc, profitul declarat de Delta Rom în 2011 a fost de doar 1,38 la sută din cifra de afaceri, respectiv 0,42 milioane de lei! Durbacă mai deţine şi SC Delta Com’93 SRL.

După 10 ani în politica mare, biografia lui Dan Nica s-a încărcat de diverse scandaluri

Actualul preşedinte al PSD Galaţi a fost lansat în politica mare de Adrian Năstase, care l-a promovat în mandatul său în fruntea ministerului Comunicaţiilor. Nica a urcat încet dar sigur în anturajul fostului lider PSD, până în funcţia de şef al campaniei sale electorale din 2004. Este deputat PSD încă din 1996 şi controlează filiala partidului de la Galaţi, unul dintre fiefurile tradiţionale ale social- democraţilor. În 2014 a devenit europarlamentar din partea PSD Galaţi. Împreună cu Marian Oprişan, Gheorghe Nichita de la Iaşi şi cu primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, reprezintă nucleul dur al baronilor PSD. Şeful baronilor este însă acum Liviu Dragnea, cel care a trebuit să-i facă loc lui Nica în fruntea ministerului de Interne în 2009. Între cei doi există o rivalitate făţişă. Dragnea şi-a dat demisia de la Interne după doar două săptămâni, pentru că nu ar fi vrut să numească nişte personaje controversate în fruntea serviciului de informaţii din minister. Nica i-a luat locul şi a cedat presiunilor făcute de Marian Vanghelie, cel care se laudă că arhiva serviciului de informaţii se află pe mâini bune.

După primul său mandat de ministru, între 2001- 2004, Dan Nica s-a ales cu acuzaţii grave, formulate de către un fost director al companiei Ericsson România. Mass-media a relatat că Thomas Lundin a declarat în faţa unei curţi de arbitraj din Stockholm că a dat mită şapte milioane de euro mai multor demnitari români, printre care şi ministrul Comunicaţiilor de la acea vreme, Dan Nica. Scopul: un contract în valoare de 40 de milioane de euro pentru realizarea sistemului naţional unic de apeluri la 112. 

Contractul a fost semnat cu Ericsson în iulie 2003, fără licitaţie, fiind invocat "regimul de urgenţă". Speculaţiile au fost alimentate şi de faptul că unul dintre partenerii de afaceri ai ministrului Nica, pe nume Adrian Clement, era directorul de vânzări al Ericsson România.

O altă afacere controversată din perioada în care Nica a condus ministerul Comunicaţiilor viza contractul de comunicaţii dintre Poşta Română- compania deţinută de minister cu societatea Grupul Industrial Român SA, deţinut pe atunci de Georgeta Constantinescu, o apropiată a ministrului Nica.

De curând, europarlamentarul Dan Nica a fost acuzat de procurorii DNA în dosarul „Microsoft” că ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 de milioane de dolari, virată de Siemens în contul unor societăti off-shore.

Potrivit calculelor făcute de „ZIUAnews” pe baza informaţiilor din conturile bancare ale lui Dan Nica, fostul ministru a depus, din mai 2005 si până în decembrie 2005, peste 18 mii de lei şi aproape 700 de dolari.

Potrivit declaraţiei de avere depuse, Dan Nica, deţine un apartament în Galaţi, dobândit în 1993, în suprafaţă de aproximativ 100 de metri pătraţi. De asemenea, el menţionează că are un autoturism Audi, fabricat în 2002.

Nica mai deţine bijuterii din aur şi argint, dobândite între 1980 şi 2010, cu o valoare estimată la 35.000 de lei, tablouri de pictori contemporani, dobândite în perioada 1988-2005, a căror valoare o estimează la 25.000 de lei, o colecţie de timbre româneşti şi străine dobândite între 1985 şi 2010, în valoare de 70.000 de lei, trei ceasuri de mână, în valoare de 15.000 de lei, icoane pictate pe lemn şi sticlă, valoarea estimată fiind de 9.000 de lei.

În conturi şi depozite bancare, Dan Nica menţionează peste 100.000 de lei şi peste 40.000 de euro.
Nica mai are părţi sociale la SC Viticom SRL Panciu, cu o valoare totală la zi de 15.110 lei.

Din indemnizaţia de deputat Dan Nica a încasat, conform fişelor fiscale pe anul 2010, 51.622 lei, iar soţia sa, medic primar la Spitalul Elias, a obţinut din salariu 31.980 lei. Din părţile sociale la SC Viticom SRL Panciu, Nica a încasat dividende - 20.000 de lei. El menţionează de asemenea dividende de încasat - 298.901 lei.

Ţapul ispăşitor Victor Paul Dobre

Victor Paul Dobre a absolvit Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic Galaţi (1997). În 1998 a absolvit cursurile Şcolii Superioare de Administraţie Publică din Roma.

După absolvirea facultăţii, a lucrat ca inginer la Şantierul Naval Galaţi şi la Centrala Industrială Navală Galaţi (1977-1985), apoi şef al Serviciului Tehnic la Centrala Industrială Navală din Galaţi (1985-1990) şi secretar general la Camera de Comerţ şi Industrie din Galaţi (1990-1996).

Fostul ministru delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre, poate fi considerat unul dintre tapii ispasitori alesi de USL pentru a putea justifica esecul de la referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu. La cateva zile de la aflarea rezultatului final, Dobre a fost luat in "vizorul" Parchetului si a fost acuzat de abuz in serviciu pentru adresele trimiste de MAI catre Curtea Constitutionala.

Parchetul a cerut Camerei Deputatilor avizul pentru inceperea urmaririi penale a fostului ministru al Administratiei care alaturi de secretarul de stat Ioan Cabulea, au inaintat Curtii Constitutionale o adresa prin care precizau ca MAI nu-si poate asuma numarul de alegatori.

Comisia juridica si, mai apoi, plenul Camerei Deputatilor au respins solicitarea de aprobare a inceperii urmaririi penale si i-au permis lui Dobre sa-si continue cariera politica.

Conform declaraţiei de avere depuse în iunie 2011, Victor Paul Dobre, propus ministru delegat pentru Administraţie, deţine, împreună cu familia sa, două terenuri intravilane - în Galaţi, unul cumpărat în 1994, de 1.080 metri pătraţi, iar un altul în Bucureşti, cumpărat în 2006, de 41 metri pătraţi - şi două terenuri agricole - în Tecuci, de 3,88 hectare şi în Drăgăneşti, de 4 hectare, moştenite în 2002.

Familia Dobre deţine şi un apartament în Bucureşti, de 55 mp., cumpărat în 2006, o casă de locuit în Galaţi, de 373 mp., construită în 1998 şi un spaţiu comercial în Galaţi, de 79 mp., cumpărat în 2004. Victor Paul Dobre are şi două autoturisme BMW, cumpărate în 2007 şi, respectiv, 2009, precum şi bijuterii, icoane şi tablouri, cu o valoare estimată de 6.350 de euro.

Victor Paul Dobre are în conturi şi depozite bancare peste 205.000 lei şi peste 80.000 de euro. În precedentul an fiscal, Victor Paul Dobre încasase 67.154 lei din indemnizaţia de deputat, dar şi 21.170 lei indemnizaţie de la Camera de Comerţ galaţi. Soţia sa încasase 39.109 lei de la Spitalul Judeţean Galaţi şi 5.377 lei de la Universitatea Galaţi.

Deputatul PNL Victor Paul Dobre precizează că apartamentul din Bucureşti pe care l-a trecut în declaraţia de avere a fost cumpărat în urmă cu opt-nouă ani pentru fiul său, care la acea vreme era student, locuinţa apaţinând în continuare acestuia.

"Acum opt-nouă ani l-am ajutat pe fiul meu, aşa cum orice părinte îşi ajută copilul, să-şi ia un apartament de două camere în Bucureşti într-un bloc vechi. În acea perioadă el era student. În momentul achiziţiei apartamentului, eu nici măcar nu eram parlamentar. Această locuinţă a fost întotdeauna proprietatea fiului meu", declara ]n 2013 pentru MEDIAFAX deputatul PNL Victor Paul Dobre.

El a menţionat că, deşi nu era obligat de lege, a trecut acest apartament în declaraţia de avere, de bună credinţă.
Dobre a subliniat că apartamentul respectiv se află în continuare în proprietatea fiului său.

Nicolae Dobrovici Bacalbaşa, anestezistul care a bulversat administraţia judeţeană

Unul dintre cei mai populari politicieni locali este Nicolae Dobrovici Bacalbaşa. Medicul anestezist a ajuns în vara anului 2012 preşedintele CJ galaţi, după mai multe mandate de consilier judeţean. Social-democratul deţine nu mai puţin de trei apartamente - două în Galaţi şi unul în Bucureşti, dar şi două garaje a câte 15 metri pătraţi, care se află în municipiul Galaţi. Preşedintele Consiliului Judeţului se poate mândri însă cu o singură maşină, un autoturism marca Toyota Corolla, fabricat în anul 2006, achiziţionat în leasing prin intermediul cabinetului medical deţinut de către soţia sa.

Conform declaraţiei sale de avere, Bacalbaşa ar mai deţine, împreună cu fratele său un depozit bancar de 680.000 de lei. Veniturile lui Nicolae Bacalbaşa din anul 2012 nu sunt deloc de neglijat. Preşedintele CJ a încasat nu mai puţin de 31.368 de lei de la Consiliul Judeţului, 20.248 de lei de la Universitatea „Dunărea de Jos”, 28.431 de lei de la Spitalul Judeţean, 1.400 de lei de la Clinica „Hyperion” (care-i aparţine medicului Călin Doboş, cu care a colaborat), 1.212 lei de pe urma îndemnizaţiei de refugiat, 872 de lei de la conferinţa Muzeului Literaturii din Iaşi. La toate acestea se mai adaugă şi 35.100 de lei, bani ce provin din pensionare.

Bacalbaşa a fost implicat în 2008 într-un scandal în care a fost acuzat de falsificare de documente. Pe scurt, Bacalbaşa a obţinut de la Comisia pentru aplicarea Legii 290/2003 din Prefectura Galaţi o decizie prin care respectiva comisie îi aproba încasarea de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sumei de 741.062 lei, cu titlul de despăgubiri. Aceasta era însă semnată de numai de trei din cei şase membri ai comisiei, lipsind semnăturile juristului şi notarului, semnăturile care garantau legalitatea respectivei hotărâri. Aceeaşi „jumătate de comisie” aprobase şi Decizia nr 332/20.03.2008, în baza căreia Dobrovici Bacalbaşa Veronica, soţia lui Nicolae Bacalbaşa, urma să primească de la statul român suma de 677.196 lei. În total, familia Bacalbaşa solicita de la statul român peste 14 miliarde de lei vechi. Mai precis, 1.418.258 lei noi, adică aproximativ 330.000 euro.

Practic, Bacalbaşa şi-a asumat în totalitate efectele juridice ale solicitării unui drept legal pe un alt nume decât cel aflat în baza de date a Serviciului de Evidenţa Populaţiei, respectiv SPCLEP Galaţi. Este evident că el a avut un interes material şi în mod intenţionat a întocmit o cerere de acordare a despăgubirilor sub o altă identitate decât cea pe care o are în cartea de identitate, scopul acestei acţiuni fiind obţinerea de la statul român a sumei de 741.062 lei. Din punct de vedere juridic, avem de a face cu comiterea unei infracţiuni de fals privind identitatea în scopul încasării unei importante sume de bani de la statul român.

Mircea Nicu Toader, veşnicul lider al PD-L Galaţi

Mircea Toader, liderul deputaţilor PDL, este perceput ca un mic baron în zona Galaţiului. Implicat până peste cap în afaceri controversate, de la returnări ilegale de TVA, până la tunurile date statului în „parteneriat” cu „băieţii deştepţi din energie”, Mircea Toader este acuzat că şi-a întins tentaculele chiar către Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, care administrează toate porturile maritime din România.

Interesele sale majore, arhicunoscute în zonă, sunt în domeniul energetic şi cel al transportui naval. Are o relaţie specială cu Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor şi lider PDL. Afacerile personale dar şi ale apropiaţilor săi au curs pe un tren ascendent, mai ales, în perioada mandatelor de ministru ale lui Boagiu.

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, Mircea Toader a ocupat funcţii importante, printre care, cele de Director General la Întreprinderea de navigaţie Fluvială NAVROM Galaţi, Director Grup Nave Fluviale PETROMIN SA Constanţa sau Director General la S.C. TRANS EUROPA S.A. Galaţi. Afacerile derulate, mai ales, în domeniul transportului naval l-au propulsat pe Toader în politica la nivel înalt. Astfel că funcţiile politice au curs una după alta: vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi, secretar de stat în MAI şi nu în ultimul rând deputat. Cu trei mandate la activ până acum! Ultimul, obţinut doar în urma redistribuirii la nivel naţional a voturilor şi a trocului liderilor politici.
 
A mai fost lider al pediştilor şi mai apoi pedeliştilor din judeţul Galaţi, şef al deputaţilor PDL, secretar executiv şi chiar vicepreşedinte al PDL la nivel naţional. Este perceput în Modrogan ca un politician fără scrupule, capabil să facă orice pentru bani, condus din umbră de soţia sa, implicată, la rândul său, de-a lungul anilor în numeroase scandaluri. Este alunecos, ipocrit, cu un tupeu fără limită, incapabil să privească mai departe de propriile interese financiare şi politice. Are credibilitate redusă în partid , dar mai ales în rândul populaţiei! S-a remarcat prin discursurile ipocrite ţinute în diferite talk-show-uri şi conferinţe de presă, în dispreţul concedierilor şi a reducerilor bugetare din perioada guvernelor portocalii.

Potrivit unor anchete prezentate de presa centrală, Mircea Toader este acuzat de implicare în rambursări ilegale de TVA. Societatea “Agroport”, suspectată de rambursări ilegale de TVA, a fost administrată chiar de către Mircea Nicu Toader înainte ca acesta să intre în politică. Nora sa, Ioana Constanţa Toader, este cenzor şi membru în Consiliul de Administraţie al unei firme suspectate de rambursări ilegale de TVA.”Afacerea” a iesit la iveală în urma unui control efectuat prin 2010, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi, de către auditorii Camerei de Conturi a judeţului Galati.

Mircea Toader a intrat în rândul „băieţilor deştepţi” din curtea PDL, după ce a ales o formă camuflată pentru afacerile cu energie electrică. Liderul grupului parlamentar PDL din Cameră este părtaş la o afacere cu energie, cumpărată ieftin şi revândută cu profit bun, prin firma unui apropiat. În clasamentul celor mai profitabile firme româneşti, emis recent de o revistă economică, anul trecut se afla între primele 50 de poziţii şi firma gălăţeană Euro-PEC SA, cu un profit net pe anul trecut ce se apropie de 200 miliarde lei vechi. Euro-PEC SA are ca obiect de activitate „distribuţia şi comercializarea energiei electrice” şi vinde anual, după afirmaţiile acţionarului principal, Adrian Marcel Comşa, în jur de 900-1.000 GW, cam cât jumătate din producţia unei termocentrale mari. Chiar din primul an de tranzacţionare a energiei electrice, Euro-PEC a avut rezultate economice remarcabile, după cum reiese din datele de la Registrul Comerţului: cifra de afaceri de 1.800 miliarde lei vechi, cu un profit brut de 150 miliarde lei vechi şi profitul net de 130 miliarde lei vechi.

Succesul lui Adrian Comşa, care nu avea o experienţă anterioară în domeniul energiei electrice, se datorează implicării secretarului de stat din MAI pe atunci, democratul Mircea Toader, care se ocupă chiar de domeniul energiei. Despre legătura cu Mircea Toader, Adrian Comşa spune că este doar o prietenie care îi leagă din 1996 şi care nu are legătură cu lumea afacerilor. Afirmaţiile patronului Euro-PEC sunt infirmate de mai multe „coincidenţe”. În primul rând, sediul firmei lui Comşa este lipit de cel al firmei lui Mircea Toader, Trans Europa SA, funcţionând în aceeaşi clădire. Mai mult, asociatul de încredere al secretarului de stat Mircea Toader, Florin Radu, numit de politicianul democrat administrator al firmelor Agroport SA, Trans Europa Management SRL şi Trans Europa SA (având ca asociat Petromin SA, firmă prinsă în dosarul „Flota”), apare ca cenzor permanent (omul care are tot controlul financiar) la Euro-PEC SA. De altfel, Comşa şi Radu sunt asociaţi în firma Trans Leasing şi locuiesc în aceeaşi vilă cu două apartamente. Secretarul de stat Mircea Toader nega, la rândul său, legătura evidentă dată de influenţa politică în afacerea cu energie electrică.

Suspiciunile sunt create de modul în care este asigurată piaţa de energie, care probabil este gândită ca să nu poată fi transparentă”. Euro-PEC SA achiziţionează energia electrică produsă de Complexul Energetic Turceni, de Electrocentrale Rovinari, de Hidroelectrica, şi vinde către marii consumatori Holcim SA, COS Târgovişte, Mechel Câmpia Turzii, precum şi către intermediarii Also Energ SRL şi Enol Grup-firma lui Silviu Boghiu, care a alimentat prin interpuşi Mittal Steel Galaţi.
 
Deputatul Mircea Toader, „părintele politic” al fostului deputat Mihail Boldea este implicat în mafia imobiliară, practicând acelaşi gen de infracţiuni precum parlamentarul fugar. Potrivit documentelor aflate în posesia ZIUAnews, Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, a corupt judecători, a mituit notari, a întocmit certificate de moştenitor false, pentru a pune mâna pe o casă la care nu avea dreptul legal.

Ancheta dezvăluie modul în care deputatul PDL de Galaţi Mircea Toader, împreună cu vărul său Octavian Creci, au vrut să fure un imobil aflat în buricul Bucureştiului, în valoare de aproximativ două milioane de euro. Practic, au vrut să îşi însuşească un imobil aflat pe strada Biserica Amzei, nr. 27, Sector 1, Bucureşti. Infracţiunile au fost comise de Mircea Toader chiar în timpul mandatului de primar general al actualului preşedinte Traian Băsescu, cel cu care deputatul PDL se află în relaţii foarte apropiate, ambii absolvind Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi lucrând la Navrom.

Din anul 2000, de când Băsescu a venit la Primăria Capitalei, lui Mircea Toader i-a fost înlesnit procesul de obţinere a imobilului din strada Biserica Amzei, fiind ajutat de fiul lui Octavian Creci, Andrei. Acesta din urmă era consilier juridic şi a fost avansat de Băsescu în funcţia de director al Serviciului Juridic din cadrul Primăriei Bucureşti. Noua funcţie obţinută de Andrei Creci, conexiunea cu PDL şi în special cu deputatul Mircea Toader au reprezentant începutul unei activităţi imobiliare de proporţii care a fost blocată doar de procurori.

Potrivit unui clasament local al parlamentarilor gălăţeni, Mircea Toader s-ar afla undeva pe locul al treilea. În 2013, Mircea Toader a obţinut aproape 110.000 de lei dintr-o asigurare pe viaţă la un fond de pensii private, sumă care i se acordă o singură dată. Mircea Toader a câştigat de pe urma funcţiei 65.000 de lei, 41.664 de lei din salariul de inginer la firma TTS SA Bucureşti, unde acţionar este colegul său de Parlament, deputatul PSD Viorel Ştefan. Mircea Toader a câştigat şi din bugetul Casei de Pensii. În cursul anului 2013, deputatul democrat-liberal a beneficiat de o pensie de 40.546 de lei. Familia Toader a mai câştigat 7.000 de lei din închirierea unui apartament din Galaţi.În total, deputatul a încheiat anul 2013 cu un câştig financiar de 309.205 de lei. În vara acestui an, deputatul PDL Mircea Toader şi-a vândut terenul extravilan de 400 mp, pe care îl deţinea în comuna Chiajna, judeţul Ilfov, şi pe care îl cumpărase în 2008. Din această tranzacţie, deputatul a obţinut de la cumpărătorul Marian Pană 10.000 de euro.