Singura cetate romană din Moldova, castrul de la Tirighina, poate fi scoasă din mizerie cu 4,2 milioane de euro FOTO
0În prezent, zona, deşi are o importanţă istorică deosebită, este într-o stare deplorabilă. Practic, ruinele vechiului castru (care era avanpost roman la Dunărea de Jos) sunt abandonate, nepăzite, în continuă degradare. Proiectul este în faza avizării şi obţinerii finanţării.
Autorităţile de la Galaţi anunţă că au intrat în linie dreaptă cu unul dintre cele mai ambiţioase proiecte locale de reabilitare arheologică şi turistică din ultimele decenii.
Mai exact este vorba despre amenajarea zonei castrului roman de la Tirighina (Barboşi), singura cetate de pe teritoriul Moldovei care s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Roman.
Proiectul este suţinut de câteva instituţii şi persoane importante, printre care putem aminti pe pe prefectul Dorin Otrocol (sufletul întregii idei de salvare din mizerie a castrului roman şi a vestigiile de o valoare inestimabilă din împrejurimi), dar şi Primăria Galaţi, Consiliul Judeţean, Consiliul Local Galaţi, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, precum şi Muzeul de Istorie.
Finanţare europeană pentru salvarea istoriei
Proiectul se numeşte „Punerea în valoare a sitului arheologic Tirighina-Bărboşi”, este gestionat de Primăria Galaţi şi îşi propune să fie parte a Programului Operaţional Regional 2014–2020, Axa Prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural.
Durata prevăzută pentru realizarea investiţiei este de 24 de luni, valoarea totală estimată fiind de 18.700.000 lei (cu tot cu TVA), adică aproximativ 4,2 milioane de euro.
Este demn de remarcat şi că în faza de execuţie se prevede crearea a 20 de locuri de muncă, iar în faza de operare a investiţiei patru posturi.
Potrivit directorului Direcţiei de Programe Europene din cadrul Primăriei Galaţi, Costel Hanţă, proiectul se va putea realiza în fapt de-abia în 2017, dat fiind că mai sunt de parcurs o serie de proceduri preliminare.
Amplasamentul castrului. INFOGRAFIE
Potrivit directorului Costel Hanţă, până acum, toate studiile efectuate până acum pentru a fi incluse în proiectul ce urmează să fie depus pentru a obţine finanţarea europeană (respectiv, planul de marketing, studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, studiul de fundaţie, memoriul istoric, planul de digitalizare – prezentare 3 D a sitului arheologic) au fost plătite de Primăria Galaţi.
„Totuşi, toate cheltuielile sunt eligibile şi dacă vom obţine finanţare europeană, banii vor fi decontaţi. Planul de marketing a costat în jur de 65.000 de lei, planul de digitalizare – 63.000 de lei, dar nu cunosc suma alocată studiului de fezabilitate care cuprinde şi celelalte studii”, a precizat Costel Hanţă.
Singura cetate romană din Moldova
Situl arheologic de la Tirighina- Bărboşi (cod: GL-I-s-A-0297) reprezintă un element de unicitate sub aspectul romanităţii din sudul Moldovei şi este înscris în lista Monumentelor Istorice din România fiind clasat în grupa A, cu valoare naţională şi internaţională.
Săpături arheologice făcute în urmă cu patru decenii. FOTO MIPP Galaţi
În fapt, „Castrul Roman” de la Barboşi-Tirighina este o fortificaţie romană construită pe o aşezare dacică în secolele 1-2 d.Hr., care a fost părăsită în în secolele 4-5, îar în prezent este în stadiul de conservare. Mai pe şleau, este abandonată şi nepăzită, plină de gunoaie şi supusă degradării permanente.
Potrivit directorului Muzeului de Istorie Galaţi, Cristian Căldăraru, castrul de la Galaţi este singura cetate romană din Moldova: „Eu sper ca prin parteneriatul încheiat între Consiliul Judeţean şi Consiliul Municipal să fie pus în valoare acest important monument istoric, singurul din Moldova istorică, atestat din secolele 2-3 dHr. Este singurul din Moldova. Sunt foarte multe astfel de cetăţi romane de-a lungul Dunării sau în zona Valului lui Traian, dar în zona Moldovei este singurul”, spune Cristian Căldăraru.
Arheologul Gabriel Jugănaru, consultant în cadrul proiectului, s-a referit printre altele şi la modul în care s-a format aşezarea romană, una prosperă din punct de vedere economic.
„Traian a trecut Dunărea din nordul Dobrogei, a creat un cap de pod în zona cartierului Dunărea, unde se află o fortificaţie de pământ foarte bine păstrată şi de acolo atacă dava dacică de la Barboşi, pe care a cucerit-o. Soldaţii romani au construit aici un castellum din pământ, care a fost abandonat se pare în timpul lui Hadrian, când a fost construit Castrul, care avea o suprafaţă de circa cinci hectare” a precizat Gabriel Jugănaru.
„La sud de Castrul Roman se afla aşezarea civilă, care din păcate se află sub actualul sat Barboşi. Probabil că exista şi un mic port la Siret. Cert este că acest ansamblu de locuire civilă şi militară, care avea centrul pe promontoriul de la Barboşi, era de fapt o placă turnantă între Dobrogea, care era cu mult timp înainte provincie a Imperiului Roman şi Dacia Romană. Pe aici se făceau schimburile de mărfuri între Dobrogea şi Dacia Romană şi viceversa”, a adăugat arheologul.
În proiectul de salvare a vestigiilor romane nu este cuprinsă, din păcate, şi Necropola Romană, descoperită în 1974 de prof. univ. Mihalache Brudiu, care cuprinde 93 de morminte de incineraţie (de ritual roman) şi înhumaţie (de ritual creştin), ce dovedesc trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane care locuia pe teritoriul Galaţiului în urmă cu 1.900 de ani.
Se pare că neincluderea are şi aspecte mai puţin clare, căci de zona limitrofă necropolei se leagă un presupus tun imobiliar ale cărui efecte sunt încă pe rolul justiţiei (şi asupra căruia vom reveni cu detalii).
La castru a fost găsit scheletul primului dac creştinat
În zona castrului a fost descoperit ceea ce arheologii consideră a fi primul soldat dac din armata romană care a trecut la creştinism. Arheologii care au descoperit scheletul suprinzător de bine conservat i-au dat numele Innocens, iar osemeintele sunt expuse la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii la Dunărea de Jos.
Salvarea castrului roman de la Tirighina a fost şi subiectul unei petiţii publice iniţiată în 2012 dar care, din păcate, nu a adunat nici măcar 300 de semnături.
CITEŞTE ŞI:
Se încarcă comentariile...
