VIDEO Câte imnuri naţionale a avut România de-a lungul istoriei. Primul, oficializat în 1862, este cântat frecvent şi astăzi la ceremonii solemne

VIDEO Câte imnuri naţionale a avut România de-a lungul istoriei. Primul, oficializat în 1862, este cântat frecvent şi astăzi la ceremonii solemne

Actualul imn naţional a fost adoptat în 1990

În ultimul secol şi jumătate, mai exact de la 1862 şi până astăzi, ţara noastră a trecut prin mai multe regimuri politice şi forme de guvernământ, motiv pentru care s-au schimbat frecvent şi imnurile de stat.

Ştiri pe aceeaşi temă

În România, fiecare perioadă istorică şi-a avut imnul ei. Iar ultimul secol şi jumătate a adus ţării noastre nu mai puţin de şase imnuri naţionale, ceea ce reprezintă un record din acest punct de vedere.

România a avut primul imn în anul 1862, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Era vorba doar de un imn cântat orchestral, intitulat ,„Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei-Sale Prinţul Domnitor” şi ani buni a fost intonat fără versuri.

"Marş triumfal“ era creaţia compozitorului german Eduard Hubsch, iar acest imn al Principatelor Române a dăinuit nu mai puţin de 22 ani, mai precis până în anul 1884. Astăzi, „Marş Triumfal“ este intonat în cadrul ceremoniilor de primire a diplomaţilor străini şi a demnitarilor politici ai ţării.

În anul 1884, la trei ani de când România devenise regat, în timpul domniei lui Carol I, ţara noastră a adoptat un alt imn, „Trăiască Regele”. Acesta a rămas imnul de stat al României până pe 30 de decembrie 1947, când regele Mihai a abdicat, adică timp de 63 de ani, fiind până astăzi cel mai longeviv imn din istoria ţării.


Comuniştii au venit cu trei imnuri şi trei culori

După venirea la putere a comuniştilor, „Trăiască Regele” a fost înlocuit cu un imn aparţinând unui compozitor de orientare socialistă, Matei Socor, cel care era preşedinte al Radio Difuziunii Române şi preşedinte al Uniunii Compozitorilor.

„Zdrobite cătuşe”, imnul Republicii Populare Române, pe muzică de Matei Socor şi versuri de Aurel Baranga, a rezistat vreme de cinci ani, până în anul morţii lui Stalin. În 1953, anul morţii lui Stalin, autorităţile comuniste de atunci au comandat un alt imn. Iar poeţii care s-au calificat pentru scrierea acestei „opere“ au fost Dan Deşliu şi Eugen Frunză. Ei i-au încredinţat versurile „Te slăvim Românie“ aceluiaşi compozitor Matei Socor.

„Te slăvim Românie“ s-a cântat vreme de 24 de ani, mai precis până în anul 1977, anul marelui cutremur care a zdruncinat din temelii Capitala ţării şi nu numai. Nicolae Ceauşescu a considerat că este nevoie de o nouă compoziţie, care să fie clasică şi să aparţină unui compozitor român din secolul XIX, acesta fiind Ciprian Porumbescu, cu a sa lucrare „Trei culori cunosc pe lume“.

Un imn considerat extrem de potrivit ca muzicalitate, mai puţin ca versuri, asta din cauză că Nicolae Ceauşescu şi-a permis să modifice substanţial cuvintele.

În fine, în 1990 România adoptă un nou imn oficial, consacrat în Constituţia din 1991, mai vechi ca scriitură decât toatele celelalte imnuri ale ţării. „Un răsunet“, cunoscut mai bine sub denumirea „Deşteaptă-te române“, este un imn inspirat de Revoluţia de la 1848 şi a fost compus de Anton Pann, pe versurile poetului transilvănean Andrei Mureşanu, unul dintre conducătorii revoluţiei.

Potrivit Wikipedia, prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu iar după 23 august 1944, când România a trecut de partea Aliaţilor s-a cântat în mod spontan „Deşteaptă-te române“.

De menţionat că şi Republica Moldova a avut acelaşi imn între anii 1991 şi 1994. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, iar la ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

citeste totul despre: