FOTO Tradiţii ciudate ale românilor, de Anul Nou: la Ruginoasa flăcăii se bat cu bâte pentru fete, la Nereju se joacă dansul morţii, iar în Ardeal se deschide cerul
0Bătaia junilor de la Ruginoasa pentru fete frumoase, arderea anului vechi, la Sibiu, sau colindul cu plugul mare, din Muntenia, sunt doar o parte din obiceiurile păstrate, de sute de ani, de români, în noaptea dintre ani.
În ultima zi a fiecărui an, în localitatea ieşeană Ruginoasa, sute de flăcăi mascaţi se adună pe uliţe şi se bat cu bâtele.
După ce în ultimii ani tradiţia s-a soldat cu răniţi, autorităţile au stopat vărsarea de sânge. Potrivit obiceiului local, în fiecare zi de 31 decembrie, tinerii din vale şi din deal se adună la mijlocul localităţii, mascaţi, şi se bat pentru supremaţie. Câştigătorii au dreptul ca, în anul care va veni, să aleagă cele mai frumoase fete din sat şi să organizeze balurile.
„Dansul morţii“, ritual la Nereju
Şi în comuna vrânceană Nereju, localnicii se maschează de Revelion şi, organizaţi în cete, merg cu plugul din casă în casă. În prima zi din an, are loc o paradă în cadrul căreia mascaţii pun în scenă unul dintre cele mai renumite dansuri tradiţionale româneşti, „Chipăruşul“.
„Acum 50 de ani, dansul măştilor, cunoscut drept «Dans al morţii» sau «Chipăruşul», era nelipsit de la priveghiuri, însă acum s-a transformat într-un obicei specific Anului Nou“, explică Pavel Lupaşc, localnic din Nereju.
În unele sate din Ardeal, încă se mai crede în mitul vechi de sute de ani că, în ziua de Anul Nou, se deschide cerul, iar Dumnezeu se uită spre pământ.
Atunci, oamenii pot cere orice, pentru că li se va îndeplini. Ioan Toşa, muzeograf la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, spune că zona este plină de obiceiuri neobişnuite pentru perioada Sărbătorilor de iarnă.
Tradiţia din satele ardeleneşti spune că bătrânii făceau calendarul de ceapă, luau 12 foi de ceapă, fiecare foaie pentru o lună din an.
„Pe fiecare foaie puneau aceeaşi cantitate de sare, după care le aşezau pe fereastră. În dimineaţa de 1 ianuarie, se uitau, iar foile cu cantitate mai mică de apă pe ele indicau lunile secetoase, iar celelalte, pe cele ploioase“, povesteşte Toşa.
Tradiţia oltenească spune că este bine să fie mult zgomot în noaptea dintre ani, pentru a alunga spiritele. Craiovenii ştiu că Revelionul trebuie să îi prindă cu haine noi, pentru a primit multe cadouri tot anul.
O altă superstiţie este aceea că, în ultima zi din an şi în prima zi din cel nou, nu este bine să facem cheltuieli sau să aruncăm ceva din casă. Pe 1 ianuarie, în Oltenia, gospodarii aruncă hrana la păsări spre est, ca să fie răsplătiţi cu ouă multe şi gustoase. Tradiţional, oltenii ştiu că primul om care le va trece pragul în noul an îi va influenţa tot anul.
La Sălişte, dar şi la Jina (judeţul Sibiu), se păstrează la trecerea dintre ani obiceiul străvechi în care o ceată de feciori îngroapă anul vechi.
La 12 noaptea, se aprinde un foc mare în centrul localităţii şi este arsă o ladă cu vechituri, ca un sicriu, în care este pus simbolic vechiul an. Atunci, feciorii cântă şi strigă.
„În această perioadă, există teama de fiinţe malefice, de întuneric, alungate cu zgomote. În noaptea de Revelion, se chiuie, se strigă, se petrece în jurul acelui foc din centrul localităţii“, spune Carmina Maior, muzeograf în cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra.
Plugul mare din Muntenia
Etnologul bucureştean Doina Işfănoni spune că, în Muntenia, dar şi în alte zone din ţară, un obicei foarte vechi, de Revelion, este celebrul plug mare. Este vorba despre un plug autentic, tras de o pereche sau două de boi, care colindă de la o poartă la alta.
Plugul este însoţit de o ceată de urători, formată din opt flăcăi, unii mână boii, iar alţii spun colindele. Toţi sunt urmaţi de celebrii mascaţi.
„În timp ce ei joacă, mascaţii fac tot felul de prostioare. Caută prin cămări, prin casa oamenilor. Dacă găsesc o magazie cu cărnuri, e fericirea lor pentru că fură tot“, spune etnologul.
Grupurile mari de colindători care ajung la Constanţa sunt, de zeci de ani, din zonele Niculiţel, Valea Teilor, Greci şi Ienisala, judeţul Tulcea. Unul dintre obiceiurile cele mai cunoscute de Revelion este Sorcova. Iniţial, nu exista o sorcovă ca cea de acum, ci doar crenguţe de pomi.
Acestea se puneau în pământ, se udau în ziua Sfântului Andrei şi, uneori, înfloreau până la 1 ianuarie. Abia atunci erau folosite la sorcovit.
Obiceiul era unul agrar, iar versurile cântecului care acompaniază acest sorcovit chiar asta scot în reliefurări pentru oamenii care muncesc pe câmp: să aveţi un an bun, să fiţi tare ca piatra, iute ca săgeata, să vă întăriţi, să fiţi puternici.
Anul vechi se îngroapă la Bistriţa
Întâlnit pe Valea Bârgăului, „Îngroparea Anului“ este o scenetă la care participă, în seara dintre ani, 20 de copii. Grupul are un lider, obligatoriu un bun orator.
Ceata este formată din patru băieţi mascaţi, fiecare reprezentând câte un anotimp. Măştile sunt confecţionate din blană de miel, în culori stridente. Nu lipseşte nici un toboşar, care ţine ritmul cu oratorul. Colindătorii cred că Anul Nou este un ceremonial funerar pentru moartea vechiului an.
La fel de spectaculos este şi jocul caprei sau al ţurcăi, întâlnite în toată ţara. Cei care joacă rolul caprei sunt doi sau trei flăcăi, însoţiţi de un cioban, care face şi urările. Capra este considerată de români drept animalul care alungă spiritele rele şi aduce noroc în noul an. Ritualul are menirea de a aduce rodnicie anului care urmează. Urarea este plătită de gazde, banii fiind prinşi în botul caprelor.
„Colindul cu Vasilică“şi nunta urâţilor din Bucovina
Urătorii fac adevărate spectacole în stradă şi de Anul Nou
Unul dintre cele mai interesante obiceiuri tradiţionale de Anul Nou, din judeţul Suceava, este „Colindul cu Vasilică”.
Păstrat astăzi în unele comunităţi rrome din judeţ, ţiganii umblă pe la gospodari, din poartă în poartă, cu un cap de porc împodobit cu flori şi panglici şi duc binecuvântări. Ulterior, capul de porc este împărţit între urători în timpul unei mese.
Tot în noaptea de Anul Nou, tânăra fecioară ia doi peri din pielea porcului şi-i aruncă în foc. Dacă cei doi peri se unesc înseamnă că ea se mărită anul viitor, dacă ard separat înseamnă că trebuie să mai aştepte un an. În Bucovina, tradiţia spune că pe masa de Anul Nou trebuie să fie 12 bucate diferite, pentru fiecare lună a anului. În acelaşi scop, în ajunul Anului Nou gospodinele se plimbă prin ogradă, prin grădină şi prin grajdul animalelor cu mâinile pline de aluat.
Nelipsit este şi aflarea ursitului, care se face fie prin calendarul foilor de ceapă, fie prin citirea splinii porcului tăiat de Ignat. Totodată, în satele Bucovinei se obişnuieşte ca în ziua de ajun a Anului Nou pe uliţe să umble mascaţii, într-o singură ceată, denumită diferit de la o aşezare la alta: pârtie, bandă, malancă, hurtă.
Ceata reuneşte toate personajele mascate: ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii, împăraţii. Una dintre cele mai interesante cete de mascaţi este obiceiul nunţii urâţilor. Zeci de urători se strâng într-o ceată care imită în cele mai mici detalii un alai de nuntă.
Mirele, mireasa, naşii, vorniceii, druştele şi ceilalţi membri ai alaiului poartă însă măşti care de care mai urâte.
Un element specific Bucovinei este bunghierul, „frumosul“ Anului Nou. Bunghierii sunt întâlniţi sub formă de jandarmi în cetele de la Udeşti sau de împăraţi la Bosanci, unde există un joc, împăraţii de Bosanci. Toate aceste jocuri ale ursului, caprei, cerbului şi bunghierilor sunt incluse în malancă, obicei specific Bucovinei.
Mai puteţi citi:
Tradiţionala bătaie de Anul Nou de la Ruginoasa este una dintre cele mai controversate datini de la trecerea dintre ani din ţara noastră. Potrivit obiceiului local, în fiecare zi a ultimului an, tinerii din vale şi din deal se aduna undeva la mijlocul localităţii, mascaţi, şi se bat cu bate pentru a obţine supremaţia.
„Colindul cu Vasilică”, "Nunta urâţilor" şi "Malanca", obiceiuri specifice Bucovinei
Unul dintre cele mai interesante obiceiuri tradiţionale de Anul Nou din judeţul Suceava este „Colindul cu Vasilică”. Obiceiul, păstrat în unele comunităţi rrome din judeţ, aminteşte de o perioadă în care porcul nu era considerat un animal murdar, ci un simbol al virilităţii şi fertilităţii.
„Dansul morţii”, ritual de Anul Nou la Nereju
În prima zi din an are loc o paradă în cadrul căruia mascaţii pun în scenă unul dintre cele mai renumite dansuri tradiţionale româneşti, ”Chipăruşul”.
VIDEO Obiceiuiri de Revelion în Mărginimea Sibiului: arderea anului vechi şi calendarul de ceapă
Arderea anului vechi la Sălişte şi la Jina, calendarul de ceapă care spune cât de ploioase vor fi lunile noului an sau ulcelele de pământ sub care fetele găsesc meseria celui cu care îşi vor uni destinele sunt datini care se păstrează şi acum în satele Mărginimii Sibiului.
Ceremonial funerar pentru vechiul an pe Valea Bârgăului
Un obicei mai puţin obişnuit, întâlnit pe Valea Bârgăului, este „Îngroparea Anului”, care este o scenetă la care participă în jur de 20 de copii. Grupul are un conducător, care trebuie neapărat să fie un foarte bun orator.
Se încarcă comentariile...
