Icoana apără neîntrerupt, de cinci veacuri, locuitorii Craiovei. De boli, de farmece, de potopuri, de răutăţile omeneşti. Povestea apariţiei acesteia în Cetatea Banilor, toţi au auzit-o, le-a intrat în sânge, le place s-o spună cu bogăţie de amănunte. Icoana nu a fost niciodată restaurată şi se păstrează în stare perfectă la Catedrala Episcopală Madona Dudu. Preoţii cred cu tărie că icoana e făcătoare de minuni întrucât din ochii Maicii Domnului au curs lacrimi, iar focul nu a atins-o în incendiul de acum o sută de ani.  „Este un adevărat miracol. Oamenii vin şi ne spun că Fecioara i-a ajutat ori de câte ori i s-au rugat”, ne-a spus parohul Marian.
Totul a început acum câteva sute de ani. Icoana a fost găsită într-un dud, de către un evreu spaniol pripăşit prin Oltenia, care a luat-o spre a o vinde. Spre uimirea lui, icoana a reapărut în dud. „Atunci, pentru prima oară, s-a ştiut despre minunea Maicii Domnului, în locul respectiv fiind ridicată în prezent catedrala”, mai spune preotul.  Auzind de minunile săvârşite de icoană, zeci de persoane au încercat să o fure, însă fără nici un rezultat. „Au furat absolut orice se putea lua din biserică, însă niciodată nu au reuşit să fure icoana Maicii Domnului”, povesteşte şi preotul Petre Mocanu.


Minunile se ţin lanţ


Minunile icoanei de la Madona Dudu au intrat în conştiinţa credincioşilor din toate colţurile lumii. Catedrala este asaltată în fiecare an, cu câteva zile înainte de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, de sute de credincioşi.  O femeie din Belgia vine în fiecare an aici. „Simt cum îi bate inima!”, le-a povestit aceasta preoţilor. „Ne-a spus că vine pentru a simţi energia pe care icoana o emană”.
 „Era de Bobotează. Soţia mea avea tot mai des tendinţe de suicid. Nu ştiam ce să fac. Am ajuns la catedrală. Preotul mi-a citit şi s-a rugat Maicii Domnului. Nu a trecut nicio săptămână şi soţia mea şi-a revenit”, ne-a povestit Mihai Dascălu.


Energia icoanei i-a uimit pe cercetătorii englezi


În vara lui 2004, un grup format din 45 de cercetători de la Institutul Oxford a venit la Craiova pentru a analiza câmpurile energetice emanate de icoana făcătoare de minuni. „Cercetătorii, specialişti în iconografie, au adus aparatură ultrasofisticată, pentru a verifica autenticitatea fenomenelor legate de icoana făcătoare de minuni.  Mi-au spus că vor să testeze emanaţia câmpurilor energetice. A fost uimitor ceea ce s-a întâmplat. Aparatele au luat-o razna, iar reacţia specialiştilor a fost de genul: Este aproape vie!  De un câmp mai avea nevoie şi era vie. Aşa ceva nu văzuseră niciunde în lume şi fuseseră în  multe locuri sfinte”, a declarat, la vremea respectivă, preotul Petre Mocanu.  În acelaşi an, icoana Maicii Domnului a plâns pentru prima oară cu lacrimi de mir aproape o săptămână.
Preoţii mai spun că icoana nu poate fi imortializată fotografic în orice moment. Mulţi oameni care au  pozat icoana au spus că filmele lor s-au şters după puţin timp. De asemenea, icoana nu a putut fi mutată din acel loc.

A scăpat neatinsă de incendiul care a mistuit biserica


Oamenii spun că icoana de la Craiova este una dintre cele trei zugrăvite chiar de Sfântul Apostol Luca şi aflate în România, dovadă fiind semnătura acestuia prin trei litere pe dosul ei. Celelalte semnate de apostol se află la mânăstirea de călugăriţe Nămăieşti, judeţul Argeş şi la Mănăstirea Dolhăuţi. Conform legendei, trei ciobani care păstoreau oile prin partea locului au ajuns la o stâncă mare. Aceştia au rămas peste noapte chiar deasupra ei şi toţi au avut acelaşi vis –au auzit bătăi de coplot, cântări bisericeşti şi un înger li s-a arătat, spunându-le: „Aici, în sânul acestei stânci, stă, de multe veacuri ascunsă, o icoană, zugrăvită după chipul cel adevărat al Maicii Domnului”.

Icoana Maicii Domnului de la Madona Dudu a trecut prin multe încercări. La 1801, turcii conduşi de Pasvanoglu de Vidin şi de cârjanii paşei Cara Mustafa au dat foc Cetăţii Banilor, iar biserica a fost cuprinsă de flăcări. A ars toată, până la pământ, cu tot ce era înăuntru, dar în vreme ce cărau moluzul oamenii au găsit în jar icoana întreagă, îngropată sub nişte grinzi, în scrumul fumegând. În 1838, cutemurul a distrus biserica, dar icoana a fost găsită nevătămată.
„Icoana nu este o simplă pictură, ci o fereastră spre divinitate. Adevăratele icoane sunt pictate de oameni care se pregătesc printr-o perioadă de asceză şi care primesc binecuvântare de la duhovnici pentru lucrare. Ele trebuie să respecte reguli stricte de compoziţie, în conformitate cu dogma ortodoxă, şi sunt apoi sfinţite printr-o slujbă specială”, precizează preotul.