VIDEO România în vreme de restrişte. Ce făceau ostaşii români cu un an înainte de Marele Război
0
Imagini cu România din timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, trăgaciul Marelui Război care a dus la Marea Unire, au fost păstrate în arhiva British Pathe, iar colecţionarii le expun pe canalele de mediatizare pentru a fi cunoscute de toată lumea.
Secvenţele arată pregătirile pe care le făceau trupele române în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic (16 iunie 1913 - 18 iulie 1913), aproape de graniţa cu Bulgaria, de o parte sau de alta a frontierei: la Negru Vodă (fostul Caraomer) şi la Dobrici.
Printre inspecţii militare, parcuri de artilerie din Dobrici şi deplasări ale infanteriştilor cu bivuacuri lângă Dobrici sau ale bicicliştilor din compania căpitanului Hristodulo, au loc incursiuni ale ataşaţilor militari cu corespondenţi de război în zona de operaţiuni.
Totodată, viaţa de pe front presupunea gospodărirea resurselor şi alimentelor, astfel că militarii români se ocupă şi cu pregătirea pâinii în noile cuptoare aşezate la Caraomer.
În lupte au murit 2.705 români, conform statisticilor Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Despre anul 1913 când a avut loc cel de-Al Doilea Război Balcanic, istoricii spun că a marcat dramatic până azi raporturile politice şi umane din Europa de Sud-Est.
În expoziţiile organizate de-a lungul timpului, o serie de instituţii din România, dar şi din Bulgaria, precum Muzeul Naţional de Istorie a României, Arhivele Naţionale ale României, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul Istoric al Armatei, Arhivele de Stat ale Bulgariei, Arhivele Istorice Bulgare şi Arhiva Naţională de Filme, dar şi colecţionari particulari, reconstituie acest episod considerat controversat al istoriei României şi a Europei de Sud-Est.
„Ce facem este menit să contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă şi, de ce nu, la o reconciliere istorică a popoarelor implicate în urmă cu o sută de ani într-un război ale căror consecinţe au fost atât de dureroase atât pentru învingători, ca şi pentru învinşi“, arăta dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Primul Război Mondial care a dus la unificarea României Mari a avut ca scânteie criza balcanică din anii 1912-1913, perioadă în care s-au purtat cele două Războaie Balcanice.
Primul Război Balcanic (8 octombrie 1912 - 18 mai 1913) s-a dus între Liga Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, de sub a cărui influenţă creştinii din Balcani doreau să iasă.
Al Doilea Război Balcanic a implicat şi România. Desfăşurat în perioada 16 iunie 1913 - 18 iulie 1913, conflictul armat a fost pornit de Bulgaria, nemulţumită de împărţirea teritoriilor între aliaţi în urma Tratatului de la Londra care a pus capăt Primului Război Balcanic. De partea cealaltă se aflau România (care se bătea pentru Silistra), Serbia, Grecia, Muntenegru, susţinute de Imperiul Otoman. Bulgaria n-a rezistat asaltului şi a cedat cerând pace, încheiată prin Tratatul de la Bucureşti.
În urma acestui armistiţiu, Cadrilaterul (Dobrogea de sud) a revenit României. Peste un an, la 28 iunie 1914 era împuşcat la Sarajevo arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, alături de consoarta sa, Sofia, ducesă de Hohenberg. Crima fusese pusă la cale de naţionaliştii sârbi care voiau să pună capăt dominaţiei austro-ungare din Balcani.
Ucigaşul, sârbul bosniac Gavrilo Princip, a fost astfel omul care a apăsat pe trăgaciul Primului Război Mondial. Austro-Ungaria declară război Serbia, Rusia se mobilizează, Germania este solidară cu Austro-Ungaria, declanşând o reacţie în lanţ şi astfel se ajunge la un conflict de proporţii în urma cărora harta Europei se reconfigurează - ducând la crearea României Mari de la 1 Decembrie 1918.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
