Unic în România. Octogonul Confesional, locul unde se roagă credincioşi din mai multe religii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Piaţa Ovidiu, centrul zonei peninsulare a Constanţei Foto arhivă
Piaţa Ovidiu, centrul zonei peninsulare a Constanţei Foto arhivă

Un loc unic în România există la Constanţa, iar orice localnic te va îndruma către destinaţie: „Octogonul Confesional“, singura zonă unde se pot strânge credincioşi de diferite religii.

Zona peninsulară a Constanţei este un „areal ecumenic“ în care se pot întâlni lăcaşuri de cult creştine, ortodoxe şi catolice, musulmane şi mozaice. Totul este cuprins într-un cartier vechi din perimetrul Cazino - esplanadă, preferat de localnici şi turişti pentru frumuseţea edificiilor şi pentru apropierea mării.

Musulmanii au cel mai vechi lăcaş de cult

Cel mai vechi lăcaş de cult este Geamia Hunkiar. Datează din anul 1869 şi se află vizavi de Cin-Cin şi de Muzeul de Artă Populară, în spatele Lupoaicei. Geamia a fost ctitoritã de sultanul Abdül-Aziz (care a domnit în anii 1861-1876), de aceea este cunoscută şi ca geamia Aziziye. Sultanul Abdül-Aziz a fost al 32-lea conducător al Imperiului Otoman şi i-a urmat la tron fratelui său, sultanul Abdul-Medgid - întemeietorul Medgidiei. Geamia este fãcutã din piatrã cioplitã de meşterii turci, iar zidurile au o grosime de 85 centimetri. Arhitectura este simplã, cu învelitoare din olanã în patru ape.

Prima biserică a creştinilor din Constanţa 

Cea mai veche biserică a creştinilor de la Constanţa este Biserica greacă Metamorphosis. Iniţial a fost o bisericuţă din lemn aparţinând înstăritei comunităţi greceşti şi era situată pe locul unde se află astăzi Şcoala Greacă pe strada Mircea cel Bătrân. Prima Liturghie a fost oficiată aici în Săptămâna Mare din anul 1862, în Vinerea Mare. Dar peste drum de ea, grecii au început să ridice altă biserică, din marmură albă adusă din Grecia, pe măsura comunităţii de la Constanţa. Biserica greacă Metamorfosis a fost sfinţită la 1868, iar actualmente poartă hramul „Schimbarea la faţă“ (6 august) şi al Sfântului Fanurie (mucenicul elen celebrat la 27 august, protectorul tuturor celor pierdute). 

Biserica greacă la început de 1900 Sursa elpis.ro

Grecii din Constanţa - biserica greacă Metamorfosis - prima biserică ortodoxă din Constanţa 25 martie 1937 Sursa foto elpis.ro

Lăcaşul de cult are o formă dreptunghiulară cu un acoperiş plat, fără clopotniţe şi este destul de joasă. Pentru că orânduirea otomană nu dădea voie altor culte să-şi construiască lăcaşuri de cult mai înalte decât minaretul geamiei, Metamorfosis nu are turle, constructorii optând pentru această soluţie de compromis, pentru ca biserica să existe totuşi. Presa vremii numea Biserica Metamorfosis drept „staţia istorică a unirii Dobrogei cu România“, aici fiind oficiat la 1878 un Te Deum pentru celebrarea alipirii Dobrogei la teritoriul României. La ceremonialul religios din 1879 a participat însuşi Regele Carol I, împreună cu moştenitorul tronului Rusiei Imperiale. Până la 1900 acolo se oficiau toate ceremoniile oraşului. Slujbele se ţin atât în limba română, cât şi în limba greacă.

Armenii, slujbă religioasă în două limbii

Biserica armeană Sfânta Maria funcţionează într-o clădire edificată în 1880, fosta şcoală armenească, pe strada Callatis nr. 1. Armenii spun că prima lor biserică, din lemn, care a fost distrusă de un incendiu, era construită în anul 1740. În interior, pereţii nu sunt pictaţi, ci acoperiţi cu icoane mari. Slujbele din cadrul bisericii se ţin în limbă armeană, iar oficierea căsătoriilor se ţine în limbă română.

Prima biserică românească construită la Constanţa

Prima biserică românească din Constanţa este Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel, ce a început să fie ridicată la 1883 după planurile lui Ion Mincu, părintele arhitecturii româneşti. Piatra fundamentală a fost pusă la 4 septembrie 1883, în timpul episcopului Iosif Gheorghian al Dunării de Jos, ales mai târziu Mitropolit Primat al Bisericii Ortodoxe Romane. Până în anul 1925 a servit ca biserica parohială pe o fundaţie slabă care a cedat uşor vremii şi care în urma bombardamentului din timpul celui de Al Doilea Război Mondial s-a deteriorat. În ziua de 3 august 1941, biserica a fost avariată de bombardamentul aerian, fiind distrusă partea de est a clădirii precum şi catapeteasma din interior lucrată în icoane emailate.

Mobilierul format din străni, policandre, candelabre şi sfeşnice, inclusiv vechea catapeteasmă au fost executate după planurile arhitectului Mincu la Paris. O parte din acest mobilier - îmbrăcat în foiţă de aur şi bătut cu pietre sidefate, cu icoane emailate şi sculpturi cu motive naţionale - a fost deteriorat cu evacuarea din timpul războiului. Catedrala a fost refăcută, iar astăzi este cea mai mare biserică a Tomisului. În parcul ce înconjoară catedrala se află un complex arheologic în care sunt identificate elemente ale vechiului oraş Tomis.

A ţinut loc de catedrală

Biserica bulgară (actuala „Sfântul Nicolae vechi“) a fost ridicată mai târziu, după 1900. „A primit aviz de construcţie în 1898 și a fost finalizată în 1907 de comunitatea bulgară, având în curte și o școală bulgară funcţională până în anii 1940. Iniţial a fost inscripţionată cu caractere chirilice. În urma bombardamentelor din 1941, care au avariat Catedrala Ortodoxă Petru și Pavel, biserica Sfântul Nicolae a preluat rolul de catedrală a orașului, moment în care i-a fost schimbată și pictura, deoa rece s-a dorit inscripţionarea acesteia cu caractere latine. Între 1961 și 1987 a fost folosită ca lăcaș de cult pentru comunitatea luterană“, arată Diana Slav, ghidul gratuit al Constanţei care a condus cititorii prin „Octogonul Confesional“, în albumul „Dobrogea culturală“ realizat de Asociaţia Arche, ce poate fi descărcat gratuit.

Moscheea Carol I, prima clădire românească din beton armat

Moscheea Carol I a fost reconstruitã în anul 1910 la ordinul Regelui Carol, pe locul unei mai vechi geamii, Mahumudie, ce fusese ctitoritã în anul 1823 şi purta numele sultanului Mahmud (1808-1839). Din aceasta s-a mai păstrat doar mihrab-ul, altarul sculptat în stil maur, cu ornamente bogate, îndreptat către Mecca. Arhitect a fost Victor Stephănescu, iar inginer - Gogu Constantinescu.

Inaugurarea a avut loc într-o zi de vineri, 31 mai 1913. Solemnitatea a avut loc în prezenţa cuplul regal, Regele Carol I şi Regina Elisabeta. Muftiul Hafuz Rıfat Abdul Gelil l-a asigurat pe Suveran „de dragostea şi devotamentul supuşilor musulmani“. În semn de preţuire pentru frumosul edificiu care era o premieră în România, comunitatea musulmană i-a dat numele de Moscheea Carol I. Lăcaşul de cult este prima construcţie din beton armat din România. Soclul este placat cu piatrã de Dobrogea cioplitã. Clădirea reprezintã o îmbinare a stilului egipteano-bizantin cu inserţii arhitecturale româneşti. Deasupra porţii de la intrare strãjuieşte inscripţia: „În numele lui Allah cel Milostiv, Îndurãtor“, formula cu care credincioşii musulmani încep orice activitate. 

31 mai 1913. Inaugurarea moscheii, în prezenţa cuplului regal Sursa Colecţia Guner Akmolla

Civilizaţia turco-tătară din Dobrogea - Ceremonia de inaugurare a „Moscheii Regale Carol I" în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Constanţa 31 mai 1913. Colecţie personală Güner Akmolla

În curte se aflã două spălătoare cu câte şase robineţi ce servesc pentru abluţiunea (spălarea) impusã de religia islamicã. În dreapta geamiei se aflã minaretul înalt de 45 metri, în care urci pe o scară în spiralã cu 140 trepte. În vârf ajungi într-un balcon circular, îngust, de unde se vede panorama peninsulei Constanţei şi a împrejurimilor centrului vechi. Cel mai înalt decor este semiluna de pe cupola moscheii. În interiorul edificiului se află covorul uriaş adus de la moscheea de pe insula Ada Kaleh. Are dimensiunile 9×16 metri, 490 kilograme şi 145 metri pătraţi. Este desfăşurat în zilele de sărbătoare. La vizitarea unui lăcaş de cult musulman, ţinuta trebuie să fie decentă, ca la orice obiectiv religios, capul acoperit, iar încălţările trebuie lăsate la intrare.

Biserica neterminată a catolicilor

În Constanţa exista o capelă catolică ridicată în anul 1885, pe locul căreia se află Biserica romano-catolică Sfântul Anton de Padova, ce a fost zidită în anii 1935-1937. Bazilica are o istorie zbuciumată pentru că într-un teritoriu al mozaicului confesional, preoţii catolici au făcut multe demersuri pentru a câştiga dreptul la o biserică proprie, care a fost construită doar parţial.

Ctitorul lăcaşului de cult este preotul Emanoil Kreis (1894-1964), cel care a fost Paroh de Constanţa în perioada 1935-1951. În anul 1938, parohul a reuşit ridicarea bisericii pe strada Nicolae Titulescu nr. 11, fiind zidită în timpul pontificatului Sanctităţii Sale Papa Pius al XI-lea (1922-1939), în zilele Regelui Carol al II-lea al României (1930-1940), după planurile arhitectului Romano de Simon (1900-1981).

Lăcaşul de cult a fost ridicat prin strădania Parohului Emanoil Kreis, paroh de Constanţa (1935-1951). Bazilica a fost declarată monument de arhitectură în martie 1955, fiind opera arhitectului Romano de Simon (1900-1981). Este construită în stil romanic (sec. al XIII-lea), specific bisericilor din nordul Italiei, din cărămidă aparentă (exterior şi interior), cu acoperiş din olane turceşti, la început, acum ţiglă. 

Bazilica este vizitată de credincioşi indiferent de religie, dovadă stând acatistele depuse spre dovedirea binefacerilor Sfântului Anton, celebrat la 13 iulie în Sărbătoarea crinului. 

Evreii, lipsiţi de sinagogă 

Constanţa a avut două sinagogi: una de rit aşkenaz, pe strada C.A.Rosetti din Peninsulă, şi alta de rit sefard, pe strada Mircea cel Bătrân, în apropierea Bisericii greceşti. Sinagoga sefardă a fost dărâmată după cutremurul din 1977. A supravieţuit timpurilor doar sinagoga aşkenază de pe strada C.A.Rosetti, care a fost închisă, însă, din cauza stării de degradare. Pentru oficierea slujbelor, evreii merg la Bucureşti sau la Tulcea. 

Sinagoga a fost construită în 1910, la iniţiativa comunităţii conduse de Pincu Şapira. Autorizaţia de construire a fost eliberată pe 9 aprilie 1910, iar proiectul a fost dat spre realizare lui Anghel Păunescu. „Domnule primar, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a elibera cuvenita autorizare de a construi un templu israelit pe proprietatea comunităţii evreieşti din Constanţa, strada Rosetti, colţ cu Petru Rareş“, se scrie în cererea care există la Arhivele Naţionale Constanţa. De altfel, aici există toate proiectele originale ale construcţiei, dar şi fotografii cu templul israelit. 

sinagoga constanta

Templul are 13 metri înălţime. „Pereţii vor fi din piatră sau de cărămidă lucraţi cu mortar de var alb, hidraulic. Pereţii hasnalelor vor fi de zid masiv, de 28 cm grosime, lucraţi cu var hidraulic, cu ciment în interior, asemenea şi fundul hasnalei. Ferestrele parterului se vor putea deschide în afară“, sunt doar câteva din condiţiile impuse în autorizaţia de construire eliberată pe un an.

În timpul războiului, aici a fost depozit miltar german de armament. Lipsa unor lucrări de întreţinere şi pază au dus în cele din urmă la degradarea gravă a clădirii. Construcţia a fost folosită până în anul 2004. Expertiza a stabilit că trebuie să se facă o reabilitare a structurii, prin injectări cu mortar a fisurilor existente în pereţi, bolţi şi arce. De asemenea, este necesară restaurarea elementelor decorative. Acoperişul va fi reconstruit, prin realizarea de coloane noi şi grinzi de beton armat în locul arcelor construcţiei iniţiale. În prezent, acoperişul este aproape prăbuşit, au mai rămas fragmente din grinzile longitudinale şi câteva grinzi transversale din lemn. Investiţia necesară estimată este de 1 milion de euro. 

Pe aceeaşi temă: 

Biserica ortodoxă în care Regele Carol I a îngenuncheat mulţumind pentru câştigarea Dobrogei. Primul Te Deum în faţa Coroanei

VIDEO Cele mai frumoase moschei şi geamii din Dobrogea. Unde se roagă musulmanii în postul Ramazanului

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite