Tinerii Basarabiei au unit pământul lor natal de România
0
Unirea a fost făcută pe hartă, cele două teritorii fiind cusute cu o panglică tricoloră de studenţi de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa. Acţiunea a marcat împlinirea a 100 ani de la unirea Basarabiei de România, la 27 Martie 1918.
„Basarabia e România“, „Vorbim aceeaşi limbă!“, „Să ne bucurăm de frumuseţea spiritului românesc“, „Să ne mândrim cu istoria ta măreaţă şi sfântă“, „Unirea trebuie făcută, nu doar dorită!“, „Să facem Unirea!“, „Mulţumim că ne-aţi adus împreună!“, „Basarabie, te iubesc!“ stă scris pe posterul pe care studenţii au lăsat rânduri, gânduri şi felicitări.
Afişul studenţilor basarabeni de la Universitatea Ovidius este intitulat „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?“ şi va fi păstrat pe stand în holul Corpului A de la campus. Iniţiativa acţiunii „Coasem Basarabia înapoi la trupul României“ a aparţinut Cercului studenţesc de Istorie Modernă şi Relaţii Internaţionale al Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice (FISP) de la Universitatea Ovidius din Constanţa.
Studenta premiată de FISP cu Diploma de Excelenţă pentru 2017 este Otilia Rusu, o tânără din Basarabia aflată în anul 2 de studiu. Otilia a fost cea mai bună elevă a Basarabiei la istorie, ea câştigând anual premii la competiţia pe care în ultimii 2 ani de liceu a dominat-o categoric.
Ea se trage dintr-o veche familie de unionişti care l-a dat ţării pe Alexei Mateevici (1888-1917), poetul-preot care a scris „Limba noastră“, imnul Basarabiei, cu nici o lună înainte să se stingă din viaţă, el fiind răpus de tifos la doar 29 ani. Câteva luni mai târziu, la 27 Martie 1918, Basarabia se unea cu România.
Otilia este din Edineţ, iar mama ei este primarul raionului din care face parte Brânzeniul, locul unde s-a născut Ion Buzdugan, secretar în Sfatul Ţării care a proclamat Actul Unirii de la 27 Martie 1918. Buzgudan a scris poezia „Doina Prutului“, în care descrie dorul de Ţară, iar muzica pusă de Viorel Burlacu este răvăşitoare.
„Când ascultăm acasă cântecele unioniste, în familia noastră se aşterne liniştea. Nimeni nu mai poate rosti o vorbă, muzica lor ne dă fiori de emoţie. Nu poţi rămâne insensibil la cântecele soţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici sau la versurile lui Grigore Vieru. Marele poet a zis: ‘Patria este ca un copil. Dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă’”, spune Otilia.
Ea îşi doreşte să rămână în ţară, să lupte pentru Unire. „Ştiu că e nevoie de noi aici, dacă plecăm toţi, cine mai rămâne să ducă lupta mai departe?“, se întreabă studenta basarabeană.
Tinerii au împărţit 100 de panglici tricolore - simbol pe care, de altfel, îl poartă mereu cu ei.
Pe aceeaşi temă:
Ziua în care Basarabia a cerut Unirea cu Patria-Mamă, în 1918
Se încarcă comentariile...
