Teoriile unei cercetătoare românce de la Universitatea din Freiberg: „Dacă vom trăi cu mai puţin, vom fi mai fericiţi“
0Nicoleta Guriţă (30 ani), biolog constănţean, conduce actualmente programul de master pe domeniul său la cea mai veche universitate din Germania, Freiberg. A fost prima masterandă din România, în Managementul resurselor şi mediului, la instituţia de învăţământ superior unde a rămas să predea
O tânără din Medgidia este prima româncă masterandă în Managementul resurselor şi mediului la Universitatea Tehnică din Freiberg - cea mai veche instituţie de învăţământ superior din Germania. Impresionaţi de performanţele studentei românce Nicoleta Guriţă, germanii au oprit-o să predea la catedra de specialitate din universitate.
A spart barierele
Nicoleta Guriţă (30 ani) a absolvit un liceu de Matematică-Informatică din Medgidia, dar la admiterea în facultate a făcut o alegere surprinzătoare: s-a înscris la Facultatea de Biologie de la Universitatea Ovidius, pentru a studia ştiinţa pentru care simţea că este făcută. După primul semestru parcurs, se ivea şi prima oportunitate: un schimb de experienţă cu Universitatea din Eberswalde, Germania. Germanii îşi doreau numai studenţi în acest program, nu şi studente, dar asta nu a descurajat-o pe Nicoleta. În ciuda restricţiei, nemţii au făcut o excepţie: au selectat-o pe studenta constănţeancă în program.
Drumul către universitatea din Germania, făcut la începutul anului al II-lea de facultate, a fost primul zbor cu avionul din viaţa Nicoletei şi prima ei plecare de lângă familie. Şi aceasta a fost doar prima încercare. În acel semestru a trebuit să dea aproape 15 examene pentru a aduna cele 30 credite, cu care trebuia să se întoarcă acasă după 6 luni cât dura schimbul de experienţă.
„Acolo am avut pentru prima dată contact cu alt fel de cultură, cu alt fel de stil de studiu. Totul se baza foarte mult pe practică şi nu pe teorie. Foarte mult accent se punea pe munca şi pe studiul în echipe. Mi-a plăcut teribil, căci aşa se învaţă mult mai efectiv şi mai repede. Când m-am întors acasă, ştiam deja că trebuie neapărat să mă întorc în Germania - pentru master, după ce termin facultatea“, povesteşte Nicoleta.
Şi asta a făcut. A căutat şi a găsit masterul pentru care lucrează acum - MBA International Management of Resources and Environment. A fost singurul program pentru care românca a aplicat si singura ei şansă de a începe un master. Dar a fost foarte sigură că va fi acceptată.
Şi a fost. În octombrie 2008, Nicoleta Guriţă din România a început masterul la Universitatea Freiberg, cea mai veche instituţie de învăţământ superior din Germania. În timpul studiilor a făcut şi un internship la Siemens, în Erlangen, la departamentul de sustenabilitate în sectorul energetic. Acolo şi-a scris teza de masterat despre îmbunătăţirea potenţialului unui produs Siemens. La final, profesorul Jan C. Bongaerts, directorul programului de Masterat, i-a propus să înceapă să lucreze pentru el, pe postul de cercetător asociat.
Nicoleta Guriţă, alături de colegi FOTO Arhivă personală
Locul I la forumurile mondiale ale tinerilor cercetători
În anul 2012, Nicoleta Guriţă a început lucrul la catedra din Freiberg, unde predă cursul de Management sustenabil, editează un jurnal online (The IMRE Journal), se ocupă de proiectele de cercetare ale institutului şi organizează seminarii internaţionale. Din iunie 2015, tânăra româncă este chiar coordonatorul programului de master, pe domeniul său, de la universitatea germană. Între timp a început să lucreze pentru doctorat, pe tema reciclării metalelor valoroase si preţioase din deşeuri electronice.
Anul trecut, la Forumul Resurselor Globale, desfăşurat la Davos, în Elveţia, Nicoleta Guriţă, tânăra cercetătoare româncă, a fost recompensată cu locul întâi pentru studiul făcut pe telefoane mobile. „Ea a dezvoltat un model matematic de a măsura stocurile, precum şi valoarea monetară a stocurilor strategice şi critice de metale din echipamentele electronice“, au argumentat juraţii acordarea premiului. Cu un an înainte, la Forumul Internaţional al tinerilor cercetători, care a avut loc la Saint Petersburg, Rusia, Nicoleta a primit acelaşi premiu.
„Actualmente, programul pentru care lucrez este adresat lumii întregi. Avem peste 250 de Alumni de peste tot, ceea ce îţi oferă posibilitatea să cunoşti şi să-ţi faci prieteni pe toată planeta şi să înveţi diferite culturi ale lumii. Aici respectul faţă de oameni este încă important. Îmi place că aici nu exista corupţie şi că poţi să creşti prin propriile tale forţe, îmi place că oamenii sunt deschişi şi prietenoşi.
Şi mai este ceva care contează enorm: aici, în Germania, munca mea este apreciată. Eu sunt specialist în managementul resurselor şi al mediului înconjurător. Este un domeniu în care Germania, Occidentul, excelează. Aici, în fiecare casă, există cel puţin 4 coşuri de gunoi - pentru fiecare tip de deşeuri. În România, unde resursele sunt distruse şi gestionate haotic, unde ar fi nevoie ca de aer de oameni cu pregătire de specialitate în acest domeniu sensibil, nu se face nimic în această direcţie. Pădurile se taie fără milă, se gândeşte cineva la consecinţe? În momentul de faţă nu mă văd înapoi în ţara mea. M-am obişnuit cu un alt stil de viaţă şi o altă cultură a oamenilor“, mărturiseşte Nicoleta.
Tânăra face comparaţie între gropile de gunoi care înconjoară localităţile din România şi programul Germaniei de a închide treptat gropile de gunoi, pentru a ajunge la zero deşeuri. Totul se reciclează după standarde ridicate, ce nu se reciclează se arde pentru recuperarea energiei, iar puţinul rămas se aruncă la groapa de gunoi - este vorba doar despre materia din care nu se mai extrage nimic. „Eu, una, nu am văzut niciodată gropi de gunoi, în nici un caz acestea nu există aproape de zonele unde locuiesc oameni“, spune Nicoleta.
Echilibru şi informare înseamnă sănătate
Ca un exemplu de pe piaţa de consum, orice ambalaj de plastic şi de sticlă se plăteşte cu 25 cenţi. Preţul este achitat la cumpărarea produsului, iar sâmbătă nemţii duc înapoi toate ambalajele la magazin, le predau şi îşi iau banii înapoi pe ele.
„Nemţii sunt foarte atenţi la tot ce fac, mai ales la ce consumă. Nu iau nimic mai mult decât ce le trebuie, se uită la etichete să nu aibă ingrediente substanţe periculoase, ei se informează înainte de orice decizie, fie ea şi doar de a cumpăra lapte sau orice altceva. Au grijă de ultimul cent pe care-l au de dat sau de luat, sunt economi. Aici a prins şi moda de a fi vegetarian, de a consuma mâncare mai puţină, dar bio, de calitate. Am deprins şi eu stilul acesta de viaţă, acum mă uit cu atenţie la produsele pe care le cumpăr, nu este de ajuns să aibă o etichetă sau un ambalaj care să arate bine. Nu cumpăr nimic până nu ştiu ce este înăuntru.
Familia mea se obişnuieşte greu cu noul meu obicei, de ce nu mănânc aşa des carne, de ce nu beau sucuri din comerţ şi alte lucruri mici... ei nu le pot înţelege. Iar nemţii caută mereu să cumpere produse locale, regionale, tot pentru a reduce impactul asupra mediului. În România, bicicleta se foloseşte foarte rar şi doar pentru o plimbare scurtă în weekend. Aici, şefii marilor companii se duc la muncă pe bicicletă. Şeful meu de la Siemens era aşa şi şeful meu de la universitatea este la fel. Iarna, pe zăpadă şi pe frig, ei tot cu bicicleta merg. Ce şef din România nu are ultimul tip de Mercedes?“, remarcă Nicoleta.
Nicoleta Guriţă, alături de colegi FOTO Arhivă personală
Mai puţin este mai mult
Tânăra specialistă vorbeşte despre direcţia în care trebuie să se îndrepte obiceiul de consum. Încercând să ne reducem nevoile, eliminăm dependenţele căpătate, învăţăm să trăim cu mai puţin şi reuşim să fim fericiţi cu un strict necesar, fără excese. Reţeta este practicată cu succes de oameni din ţările avansate, care îşi păstrează astfel sănătatea, forma fizică şi mentală şi - deloc de neglijat - resursele pentru lucruri mai importante. „În momentul de faţă nu facem altceva decât să creştem populaţia şi nivelul de consum.
Ţările în dezvoltare de abia acum încep să consume mai mult odată cu creşterea nivelului de trai. Trebuie să învăţăm să folosim mai puţin, să trăim cu mai puţin, să fim fericiţi cu mai puţin şi să folosim mai eficient ceea ce folosim. Noi acum suntem doar pe o cale de risipă, vrem din ce în ce mai mult. Dar nu se ia în considerare că prin modul actual de a face agricultura, de a creşte animale, de a exploata, de a tăia copaci, doar distrugem echilibrul planetei. Este un lucru vital ca astfel de teme să fie incluse în educaţie. Industria şi guvernul au o mare responsabilitate pentru această mişcare sustenabilă“, arată Nicoleta Guriţă, cercetătoarea româncă de la Universitatea din Freiberg.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
