Suferinţele celui mai mare spital din sud-estul ţării

Pacienţii trebuie să-şi cumpere aproape tot necesarul pentru tratament FOTO Adevărul Constanţa

Cea mai mare unitate sanitară din sud-estul ţării este Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. A fost botezat de curând „Sfântul Apostol Andrei“, precum cel din Galaţi. Dar indiferent de titulatura oficială, lumea tot de Spitalul Mare îl ştie. Suferinţele lui sunt cronice.

Are 23 secţii: Terapie Intensivă, Cardiologie, Chirurgie, Neurochirurgie, Obstetrică-Ginecologie, ORL, Oftalmologie, Ortopedie-Traumatologie, Pediatrie, Oncologie etc, dintre care Dermatovenerologia, Psihiatria şi TBC sunt secţii exterioare.

Mai cuprinde centrul de hemodializă, centrul de Sănătate mintală copii şi adolescenţi, laborator de explorări funcţionale, serviciul de anatomie patologică, medicina legală, Urgenţa, unitatea de transfuzie sanguină.

Spitalul din Constanţa este de ani de zile este în program de reabilitare, unele secţii fiind renovate şi modernizate, după suferinţele mai-marilor judeţului. Unitatea tratează pacienţi veniţi din toată Dobrogea şi din judeţele limitrofe.

În timp ce numărul pacienţilor creşte aglomerând saloanele până la refuz, numărul doctorilor scade alarmant. S-a ajuns astfel la recordul ca la Oncologie, de exemplu, bolnavii să fie trataţi de un singur medic. Restul au plecat în sistemul privat, spunând că în actualele condiţii de la stat, profesia lor devine o misiune imposibilă.

Pentru că nu doar pacienţii pot muri în spitalul constănţean, ci şi medicii. Nu o dată, doctori renumiţi din spitalul constănţean au căzut la datorie, fără ca ştiinţa, mediul şi colegii să-i mai poată ajuta.

Internarea în spital se face expunându-te la un mare risc: acela de a pleca mai bolnav decât ai venit. Şi mai sărac, evident. Fiecare manevră te costă ca la un spital privat, numai că acolo plăteşti pe factură şi primeşti îngrijiri cu simţ de răspundere. În sistemul gratuit de sănătate, la care cotizezi o viaţă, te costă totul: de la banalele feşe, vată, spirt şi materiale consumabile, până la medicamente şi chiar instrumente necesare într-o intervenţie chirurgicală, cum ar fi pensele pentru prinderea inciziei.

Schimbarea lenjeriei de pat se răsplăteşte cu 5 lei, o injecţie - cu 10 lei pe tură, un consult - cu 50 lei, iar la operaţie deja vorbim de sute de lei. Anestezistul merită o atenţie specială. Deşi nu ajunge nici pe departe la tariful unui chirurg, specialistul trebuie tratat separat pentru a pune doza perfectă de anestezic. „Altfel…“, se tem oamenii. Un anestezist este recompensat cu 200-300 lei, iar un chirurg este onorat cu 500-1.000-1.200 lei, în funcţie de dificultatea intervenţiei. „Mâna a doua“ primeşte şi ea o atenţie oarecare, post-operatoriu.

Este foarte adevărat că medicii nici nu mai ajung să ceară vreun onorariu, deoarece pacienţii se simt obligaţi din start să ofere bani. Astfel că per total, la finalul unei internări, costul ajunge ca la o unitate particulară. Acesta este şi calculul celor care optează să dea bani în sistemul privat. Numai că pentru naşteri, Spitalul Judeţean este încă preferat, deoarece orice situaţie gravă, neprevăzută, din sala de intervenţie, nu poate fi rezolvată decât în sistemul public de urgenţă. Deci în ultima instanţă, tot acolo ajungi.

Aşa că lumea continuă să apeleze la spital, în ciuda tuturor neajunsurilor, pe care şi le asumă. Aglomerarea suferinzilor face ca până la 1 ianuarie 2014, Policlinica spitalului nu mai face nicio programare la Oftalmologie şi Neurologie. Toate locurile au fost epuizate. Este de înţeles de ce, din moment ce orice consultaţie la cabinetul privat nu coboară sub 50 lei şi poate ajunge la 250-300 lei cu investigaţii medicale.

În plus, reţeta pe care o primeşti de la privat, în valoare de alte sute de lei, trebuie achitată integral, pe cont propriu, beneficiind doar de un bonus acordat de farmacii pentru atragerea pacienţilor. De marea cheltuială te poate scăpa doar medicul de familie, care îţi poate prescrie acel tratament recomandat de specialist. Reţeta semnată de medicul tău poate fi compensată parţial sau chiar integral de contribuţiile la sănătate.

De curând, Spitalul Judeţean a mai primit o amendă de la Direcţia Sanitară. Se referea la taxa de vizitare şi la taxa de echipament de protecţie impuse celor care vin să-i vadă pe cei internaţi. Plata era valabilă şi pentru rudele care îngrijeau îndeaproape pacienţii aflaţi la Reanimare, de exemplu.

În condiţiile în care tratamentul şi plata intervenţiei medicale erau suportate de familia bolnavului, oamenii s-au revoltat. Iar Direcţia Sanitară a amendat spitalul considerând taxarea ilegală. Încă 5.000 lei s-au dus din bugetul unităţii pe sancţiunea administrativă. Dar banii sunt recuperaţi din taxe. „Bine că angajăm bodyguarzi în loc să angajăm medici sau asistente“ sunt supăraţi şi oamenii în halat alb, şi cei în halate de unică folosinţă.

Iar acesta este doar vârful icebergului. Aşa stând lucrurile este justificată revolta unor medici din Eforie Sud care sunt alipiţi cu forţa Spitalului Mare. Specialiştii Spitalului de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală Eforie Sud se confruntă cu desfiinţarea unităţii ca entitate de sine stătătoare şi transformarea acesteia în secţie exterioară Spitalului Clinic Judeţean. Medicii trag un semnal de alarmă asupra distrugerii unei unităţi la care apelau pacienţi din toată ţara. Miza este pur imobiliară, spitalul deţinând 17 hectare de teren cu pădure pe faleza din Eforie Sud.  

„Sub motivaţia unei mai bune administrări şi finanţări, măsurile imediate de reorganizare au fost reprezentate de: desfiinţarea serviciului de primiri Urgenţe Ortopedice (ce funcţiona de mai bine de 30 ani) şi transferarea personalului aferent către SCJU Constanţa, contrar solicitării  de redistribuire a acestora pe secţia de Ortopedie din Eforie; întreruperea activităţii blocului operator şi compartimentului ATI (ce funcţionează fără întrerupere de aproape 90 ani) la expirarea avizului anual de funcţionare şi trimiterea personalului aferent în concediu de odihnă, cu promisiunea de menţinere a activităţii şi structurii secţiilor şi demararea procesului de reabilitare a clădirii.

Personalul a solicitat în majoritate transferul la SCJU Constanţa pe considerentul siguranţei locului de muncă, transferurile executându-se, de asemenea, fără solicitarea acordului secţiei Ortopedie Eforie Sud. Mai mult, inventarul blocului operator, precum şi al radiologiei, a început să fie redistribuit către SCJU Constanţa, deşi era considerat vechi şi depăşit.

În momentul actual s-a ajuns la situaţia critică de imposibilitate a reluării activităţii Blocului operator şi Terapiei intensive prin lipsa personalului şi destabilizarea activităţii secţiei de Ortopedie Eforie Sud prin continuarea transferurilor către SCJU Constanţa, contrar solicitărilor. Având în vedere că semnalizarea situaţiei către conducerea SCJU Constanţa nu a produs nici o reacţie, considerăm că situaţia gravă în care ne aflăm necesită atenţia Ministerului Sănătăţii şi a fost creată intenţionat şi artificial, cu scopul vădit de întrerupere a activităţii şi desfiinţarea definitivă a secţiei de Ortopedie Eforie Sud.

Menţionăm că acest spital îşi desfăşoară activitatea cu succes de mai bine de 100 de ani, chiar şi în condiţiile dificile de subfinanţare şi lipsuri materiale din ultimii ani“, se arată într-un memoriu adresat Ministerului Sănătăţii de personalul medical al spitalului de la Eforie Sud.

Vă mai recomandăm

Descentralizarea taie şi ultima speranţă a medicilor de la Spitalul de Ortopedie Eforie Sud

Spitalul de Urgenţă Constanţa, sancţionat de Direcţia de Sănătate. Unitatea medicală, acuzată că taxează ilegal vizitatorii

Copil internat în spital, salvat după ce s-a urcat pe o balustradă de la etajul 9