Prizonieri americani şi englezi, despre români: „Sunt prietenoşi. Simpatizează cu noi, se tem de ruşi şi nu-i suferă pe germani“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bombardamente asupra României
Bombardamente asupra României

Majoritatea prizonierilor americani nu aveau niciun fel de ostilitate faţă de poporul român, pe care nu-l considerau inamic, precizând că bombardamentele executate îi vizau în special pe germani.

Înaintea plecării în misiune, la 1 august 1943, militarilor li s-a spus că poporul român nutrea sentimente de simpatie faţă de americani şi că, nici S.U.A., nici România, nu aveau motive să se considere ţării cu adevărat inamice, aflăm din volumul „Armata română în război. Dicţionar“, semnată de Alesandru Duţu, Florica Dobre, Leonida Loghin.

În acest sens, într-o notă găsită asupra celor capturaţi conţinea următoarele aprecieri asupra românilor: „Poporul românesc, în special ţăranii, sunt oneşti, prietenoşi, amabili şi ospitalieri cu străinii. Simpatizează cu francezii, englezii şi americanii, se tem de ruşi. Nu suferă pe germani, care în ultimul război au venit în ţară ca duşmani şi i-au tratat cum numai germanii ştiu să trateze ţările cucerite. Acum au venit ca prieteni să despoaie România dă alimente şi petrolul ei“. 

Americanii au declarat că au avut ordine stricte să bombardeze doar „obiective militare“, să urmărească doar „distrugerea petrolului şi a căilor de comunicaţii pentru că acestea servesc scopurilor germanilor“, în caz contrar personalul militar urmând să fie „admonestat şi pedepsit“. 

Aviatorii americani capturaţi în urma raidului din 1 august 1943 au afirmat că nu au urmărit producerea de victime în rândul populaţiei civile, atacul fiind executat duminica, adică în zi nelucrătoare, atunci când muncitorii nu se aflau în rafinării, că situaţiile în care s-a mitraliat populaţia au reprezentat ,,acţiuni izolate, neconforme ordinelor categorice date în acest sens”. 

După ce li s-au arătat ruinele provocate de bombardamente şi s-au convins de modul umanitar în care au fost trataţi, militarii au lăsat impresia că regretă cele întâmplate. 

Imagine indisponibilă

Triaj bombardat

Cu toate că modul în care au bombardat a dovedit că s-a urmărit distrugerea obiectivelor ,,fără menajamente pentru populaţia civilă” - în aprecierea Secţiei 2 a Marelui Stat Major - au atribuit distrugerea cartierelor de locuit marii altitudini de zbor, instrucţiei incomplete a echipajelor, reacţiei artileriei antiaeriene şi aviaţiei române şi germane.

Iată, într-o prezentare cronologică, succesiunea bombardamentelor: 4 aprilie 1944 -  Bucureşti şi Ploieşti; 5 aprilie 1944 - Ploieşti, în cinci valuri succesive; 15 aprilie 1944 - Ploieşti şi Bucureşti; 15/16 aprilie 1944 - Turnu Severin (Grupul 205 aerian britanic); 16 aprilie 1944 – Braşov; 21 aprilie 1944 - Bucureşti şi Turnu Severin; 24 aprilie 1944 - Bucureşti şi Ploieşti; 3/4 mai 1944 - Bucureşti şi Câmpina; 5 mai 1944 - Ploieşti, Moreni şi Turnu Severin; 5/6 mai 1944 - Bucureşti şi Câmpina; 6 mai 1944 - Turnu Severin, Craiova, Ploieşti, Câmpina, Braşov şi Piteşti; 6/7 mai 1944 - Bucureşti şi Câmpina; 7 mai 1944 - Bucureşti; 7/8 mai 1944 - Bucureşti şi Câmpina; 18 mai 1944 - Ploieşti; 31 mai 1944 - Ploieşti  6 iunie 1944 - Ploieşti, Braşov, Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Craiova; 10 iunie 1944 - Ploieşti; 11 iunie 1944 - Focşani, Galaţi şi Giurgiu; 23 iunie 1944 - Ploieşti; 24 iunie 1944 - Ploieşti şi Craiova; 28 iunie 1944 - Bucureşti şi Chitila; 2/3 iulie 1944 - Bucureşti şi Giurgiu; 3 iulie 1944 - Bucureşti, Timişora şi Arad; 4 iulie 1944 - Piteşti şi Braşov; 9 iulie 1944 - Ploieşti; 15 iulie 1944 - Ploieşti; 16/17 iulie 1944 - Timişoara; 22 iulie 1944 - Ploieşti; 23/24 iulie 1944 - Bucureşti; 26/27 iulie - Ploieşti; 27/28 iulie - Bucureşti; 28 iulie 1944 - Ploieşti; 28/29 iulie 1944 - Giurgiu; 31 iulie 1944 - Târgovişte, Buzău şi Ploieşti. 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite