Omul care l-a înfundat pe baronul Nicuşor, revoltat de sentinţa instanţei: „Decizia este de natură să promoveze activ corupţia în România“
0Investitorul româno-german Marian Turbatu consideră prea mici daunele de 17.000 euro pe care trebuie să i le plătească fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El va face apel la decizia Tribunalului Bucureşti, prin care Constantinescu a primit 6 ani de închisoare cu executare.
Două condamnări a primit Nicuşor Constantinescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, în această săptămână. Prima a venit luni, când Tribunalul Bucureşti a pronunţat pedeapsa de 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, în procesul eolienelor.
A doua condamnare a venit miercuri, tot pentru abuz în serviciu, când Curtea de Apel Constanţa a decis, definitiv, ca Nicuşor Constantinescu să execute 5 ani de închisoare pentru nefinanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.
În cazul primei condamnări, sentinţa nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti. Ceea ce va face Marian Turbatu, investitorul care a depus plângerea în cauză determinând celebra descindere a DNA-ului în parcarea Consiliului Judeţean Constanţa din ianuarie 2013. Omul de afaceri cu cetăţenie germană se declară nemulţumit de cuantumul despăgubirilor acordate de instanţă: 17.000 euro, pe care trebuie să le primească de la Nicuşor Constantinescu.
Acesta a refuzat eliberarea de acte necesare funcţionării parcurilor eoliene ale lui Turbatu în judeţul Constanţa, deşi investiţiile întruneau condiţiile legale, iar instanţele confirmaseră acest lucru. Cu 24 pedepse principale şi 3 pedepse complementare, Constantinescu ar urma să stea 6 ani la închisoare şi va avea 2 ani de interzicere a drepturilor.
„Decizia Tribunalului Bucureşti arată o discrepanţă între mărimea pedepsei şi recunoaşterea daunelor cauzate părţii civile. Nicuşor Constantinescu a fost condamnat pentru toate infracţiunile reţinute de Parchet, adică pentru toate nerespectările hotărârilor judecătoreşti. Instanţa a constatat că sunt îndeplinite toate infracţiunile, fără să se pronunţe asupra prejudiciilor cauzate (atât mie, cât şi Statului român), deşi numai până în prezent judeţul Constanţa a plătit amenzi civile de peste 2 milioane lei pentru refuzurile neemiterii actelor solicitate. Aceste prejudicii au fost suportate de către contribuabili“, arată Marian Turbatu.
Investitorul consideră că decizia instanţei nu face decât să încurajeze corupţia, deoarece pe cale legală dreptatea nu poate fi obţinută. „Decizia este capabilă să promoveze activ corupţia în România. Este cel mai bun exemplu pentru a descuraja orice cetăţean care alege calea legală pentru a obţine acte administrative“, afirmă Marian Turbatu, avocat de profesie, care şi-a construit singur pledoaria din justiţie.
El se întreabă dacă mai are sens, din punct de vedere legal şi economic, ca justiţiabilul să aleagă calea legală. Pierderile sunt înregistrate pe linie: fără acte solicitate, fără proiecte realizate, dar cu bani cheltuiţi pe procese, cu mult timp şi energie irosite.
„Dacă în România drepturile cetăţeanului nu sunt respectate, înseamnă că omului nu-i rămâne altă soluţie decât să plătească mita cerută. Aceasta a fost şi intenţia inculpatului Constantinescu, ca nu cumva să poată să obţină cineva pe cale legală actele solicitate. În ciuda hotărârilor judecătoreşti, eu nu am primit niciun act, nu mi-am realizat proiectele, iar daunele morale acordate de instanţă nu acoperă nici cheltuielile de judecată din acest dosar, nemaivorbind de celelalte dosare. Voi face apel la această decizie inechitabilă, care nu respectă nici alte decizii definitive ale instanţei, nici jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie“, declară Marian Turbatu.
Istoricul litigiului Turbatu - Constantinescu
Marian Turbatu este investitorul care a avut curajul să-l denunţe pe Nicuşor Constantinescu la DNA, probele furnizate şi consecvenţa sa determinând anchetatorii să îl salte pe acesta prin celebrul desant organizat în parcarea Consiliului Judeţean Constanţa, în ianuarie 2014. Cel care a declanşat „săltarea“ lui Nicuşor Constantinescu este investitor pe piaţa energiei eoliene. În 2006, cetăţeanul româno-german Marian Turbatu intra pe piaţa din România obţinând prima autorizaţie de urbanism pentru construcţia de eoliene în Dobrogea.
„Am cerut-o pentru parcul eolian de la Mihai Viteazu, prin firma Romwind International SRL. O singură dată m-am întâlnit cu Nicuşor Constantinescu, când a ţinut să ne înmâneze personal autorizaţia. A zis: «V-o dau fără să vă cer nimic. Dar să ţineţi cont de noi când le construiţi»“, relatează investitorul.
Marian Turbatu, investitorul cu educaţie germană care se luptă cu corupţia locală Foto S.I.
Când a dorit să se extindă cu afacerea, intrusul Turbatu a devenit inamic pentru administraţia judeţeană care dorea şi reuşise să controleze totul. Scandalul a pornit de la Fântânele, unde avea două hectare de teren cumpărate, cadastrate şi întabulate. O parte din suprafaţă a fost, însă, scoasă la licitaţie de Primăria Fântânele, în 2007, deşi terenul era disputat cu comunele învecinate, Cogealac şi Mihai Viteazu. „De atunci a început tot litigiul. Constantinescu a zis că am furat terenul primăriei, deşi aveam actele în regulă“, spune Turbatu. Fapt confirmat de instanţele de judecată după ce dosarul a fost strămutat de către ÎCCJ.
De atunci, solicitările de eliberare de certificate de urbanism pentru instalarea de centrale eoliene în diferite comune din judeţul Constanţa au rămas fără răspuns legal. Prima cerere a fost formulată la 1 februarie 2008, pentru amenajarea unui parc eolian la Ciocârlia. Cum preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa a tergiversat emiterea documentului, investitorul l-a dat în judecată. La 3 mai 2008, instanţa pronunţa prima sentinţă favorabilă, care a rămas definitivă şi irevocabilă la 10 octombrie 2008. Atunci, Tribunalul Constanţa îl obliga pe Nicuşor Constantinescu să emită certificatul de urbanism şi să plătească o amendă civilă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, după expirarea termenului de 5 zile de la verdictul final.
Constantinescu a ignorat, însă, deciziile instanţei, care în timp s-au făcut zeci la număr, în procent majoritar erau favorabile investitorului. N-a emis niciun certificat, n-a plătit nicio amendă către stat, ani de zile, deşi fiecare zi de întârziere în punerea în aplicare a legii, în urma hotărârilor judecătoreşti, însemna bani pe care îi pierdea judeţul Constanţa.
Justiţie până la capăt
Marian Turbatu urmăreşte chiar şi acum, la ani de zile de la declanşarea litigiilor şi pronunţarea instanţei, aplicarea legii până la capăt de către autorităţile constănţene. „Fiscul se temea de Constantinescu să trimită înştiinţările şi să aibă grijă de plata acestor amenzi. Erau bani pe care instanţa dispusese ca un funcţionar public, care nu respectase legea, să îi plătească statului. Nu eu beneficiam de ei, ci statul. Am vrut să văd, însă, cum aplică ei legea. Şi răspunsurile tot veneau: ba că nu ei se ocupă de aşa ceva, ba că decizia instanţei nu este în regulă. Nu ştiau cum să se mai ascundă, până când n-au mai răspuns deloc“, a constatat investitorul.
Nu doar Fiscul, ci şi Poliţia din Constanţa tergiversa punerea în aplicare a măsurilor legale când vine vorba de mai-marii judeţului. Printr-o rezoluţie emisă la sfârşitul lunii ianuarie 2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a recunoscut că unele dosare în care era cercetat Nicuşor Constantinescu au fost tergiversate de poliţiştii de la Investigarea Fraudelor. „Nu au fost respectate dispoziţiile procurorului date în cauză, fapt ce a dus la imposibilitatea înfăptuirii actului de justiţie până în acest moment şi la îngreunarea administrării mijloacelor de probă. Plângerea formulată de RomWind SRL pentru tergiversarea dosarului este întemeiată“, se pronunţa Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa.
Bătălia pe lege
Avocat cu drept de profesie în Germania, Marian Turbatu a luat fiecare paragraf de lege şi a reuşit să combată argumentele pe care le descrie drept „aberante“, cu care au venit în instanţă autorităţile constănţene.
„În procesul penal, Nicuşor Constantinescu a declarat despre mine: «Ăsta vroia să facă bani pe semnătura mea», acesta fiind adevăratul motiv pentru care nu mi-a emis certificate şi autorizaţii. Sunt oameni care au plătit mai mult de 300.000 euro şpagă lui Constantinescu, doar ca să obţină certificatele de urbanism. Mărturiile acestora se găsesc în dosarul penal. Şpaga era cuprinsă între 5.000 şi 25.000 Euro pe MW de centrală eoliană. Eu am refuzat să plătesc şpagă. Iar în instanţă, procesele contra lui Constantinescu s-au judecat cu celeritate câtă vreme acesta a fost fugit în străinătate. Când s-a întors, termenele au început să fie date din ce în ce mai rar, fără justificare. La Tribunalul Constanţa, judecătorii se abţin în a mai judeca dosarele în care este implicat domnul Constantinescu, astfel că a trebuit să meargă cu proces în strămutare la Galaţi. Acolo am întâlnit singurul judecător care chiar a citit dosarul şi a motivat decizia cu argumente pertinente, nu luate cu copy-paste“, arată Turbatu.
Chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-o hotărâre de dezlegare de drept, a infirmat zeci de decizi ale Tribunalului Constanţa care a refuzat să aplice legea, pe motiv că „legea nu este aplicabilă“, fapt infirmat de către ÎCCJ. Completul de 9 judecători de la Curtea Supremă a constatat că în judeţul Constanţa trebuie restabilită legalitatea şi a obligat astfel întreg Tribunalul Constanţa să rejudece zecile de speţe în care au decis că o lege nu e aplicabilă. „Nu în ultimul rând, această soluţie este de natură să contribuie la restabilirea principiului legalităţii şi la asigurarea dreptului la un proces echitabil, în sensul configurat de CEDO printr-o bogată jurisprudenţă“, a precizat ÎCCJ.
Corupţia face legea în România
Chiar şi obligate prin justiţie „să facă“ ceea ce aveau de făcut prin lege, autorităţile locale tergiversează şi chiar contestă punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti, emiţând, printre altele, autorizaţii cu valabilitate depăşită, „expirate“, care sunt maculatură inutilă în acest moment. Investitorul a ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-şi obţine, în ultimă instanţă, dreptatea. Concluzia Înaltei Curţi este elocventă: nicio instituţie din judeţul Constanţa nu şi-a făcut datoria în cazul acestor investiţii. „În România, corupţia este cauzată chiar de instituţiile Statului, din cauza lipsei de alternativă în a-ţi obţine actele pe cale legală adica altfel decât dând şpagă. Alţi investitori îmi spun: «Dacă tu nu reuşeşti pe cale legală să-ţi obţii autorizaţiile, noi ce şanse avem?»“, arată omul de afaceri.
În ţara unde corupţia face legea, următorul pas logic a fost sesizarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Statul român este, astfel, pasibil de încă o sancţiune cauzată de lungul şir al corupţilor, plătibilă tot din buzunarul cetăţenilor, care sunt astfel supuşi unei continue amenzi: suprataxare, şpagă, despăgubiri. Într-un cuvânt: sărăcire, sau înjosire, sau umilire.
Aflat încă în proces cu „preşedintele-în-sfârşit-suspendat“ al Consiliului Judeţean Constanţa, investitorul Marian Turbatu a reclamat România la CEDO pentru tot haosul administrativ făcut de autorităţi cu bună ştiinţă. Speţa este, în esenţă, atât de des întâlnită: un investitor a fost prejudiciat prin neeliberarea documentelor pe cale legală, în termenul impus de lege, pentru că n-a vrut să dea şpagă.
Marian Turbatu s-a plâns la CEDO pentru neexecutarea sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Constanţa în iunie 2008, prin care Nicuşor Constantinescu era obligat la emiterea unui certificat de urbanism. Acesta a fost emis abia în februarie 2015, dar era inutil: avea o valabilitate cuprinsă între 6 noiembrie 2008 şi 6 noiembrie 2009. Act emis cu întârziere de 2.299 zile, cu valabilitate expirată - aşa se aplică legea în România şi mai ales la Constanţa.
Concret, firma lui Turbatu a invocat în primul rând încălcarea de către autorităţile române a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de către instanţele naţionale în favoarea acesteia. La cererea agentului guvernamental de la MAE, executorul judecătoresc din Constanţa care trebuia să acţioneze pentru punerea în aplicare a deciziei judecătoreşti s-a declarat în asentimentul firmei prejudiciate. Acesta arată că debitorul, Consiliul Judeţean Constanţa, a acţionat cu rea-credinţă şi nu s-a supus nicio clipă legii apelând la tactica de a depune contestaţie la fiecare executare decisă deja de instanţă în dosarele de executare silită. Totul pentru a prelungi la nesfârşit procesul punerii în legalitate, în care, evident, CJC pierduse.
Încă două dosare contra României se află aşadar pe masa judecătorilor CEDO, care au decis să admită bună parte din acţiune. Ţara noastră este pasibilă, în consecinţă, de plata despăgubirilor pentru un investitor împiedicat chiar de reprezentanţii Statului român să desfăşoare o activitate.
Investitorul româno-german arată că Statul român, prin instituţiile sale, dă decizii contradictorii: unii vor să-l execute pe CJC, alţii pe denunţător, alţii pe toţi şi pe niciunul. „Fiecare autoritate dă câte o decizie, care se bate în cap cu ale celorlalte instituţii. Statul român nu este în stare să dea o lege clară, să urmărească respectarea legii şi să impună acest lucru oamenilor din sistem. Este o anarhie totală, aici nu funcţionează nicio lege, nicio regulă, în afară de corupţie - care funcţionează foarte bine“, spune Marian Turbatu, cel care a determinat săltarea lui Constantinescu din parcarea CJC în ianuarie 2015.
Preşedintele suspendat al CJ Constanţa poartă o luptă de uzură cu anchetatorii reclamând că aceştia vor să-l extermineze şi de aceea îl aduc la instanţă „cu dricul“. Nicuşor Constantinescu a fost din nou arestat de judecătorii constănţeni pentru că a evitat în mod repetat să apară la termenele de judecată, invocând starea sa precară de sănătate. Magistraţii - atât procurorii, cât şi judecătorii - au căzut însă de acord că acesta doar caută pretexte pentru a trage de timp în judecarea dosarului de abuz în serviciu privind Centrul Militar Zonal pentru care este judecat, ştiind că la 15 iunie CCR trebuia să se pronunţe privind constituţionalitatea infracţiunii. Majoritatea dosarelor de la DNA vizează această infracţiune de care se fac vinovaţi demnitari, în principal, printre care şi Nicuşor Constantinescu, Alina Bica, Cristian Piedone şi alţii. CCR a menţinut, însă, abuzul în serviciu ca infracţiune, ceea ce a făcut ca dosarele să meargă mai departe, iar vinovaţii să fie condamnaţi conform faptelor.
Pe aceeaşi temă:
Omul de afaceri care l-a denunţat pe Nicuşor Constantinescu salută trimiterea acestuia în judecată
Se încarcă comentariile...
