Legea turismului îi pune pe jar pe investitorii de pe litoral: „Ne mutăm afacerile în Grecia“

Vreme rea pentru făcut investiţii în turismul românesc Foto Adevărul Constanţa

FIASCO În loc de o Constituţie a Turismului, investitorii au primit spre dezbatere un proiect de lege care nu conţine niciun punct dintre cele discutate de ani de zile cu legiuitorii. Supăraţi, unii investitori din domeniu ameninţă că îşi vor muta afacerile în Grecia, având mai mult de câştigat în acest fel.

Investitorii din Turism cer Ministerului Economiei retragerea proiectului Legii Turismului care a fost supus, pe site-ul ministerului, spre dezbatere publică, până luni, 6 iulie. „Ne aşteptam la o Constituţie a turismului, nu la un compendiu de interese personale, plin de greşeli, inadvertenţe şi contradicţii legislative, de la un capăt la altul. Nu conţine nimic din ce-am vorbit la consultări“, spun investitorii.

În ultima rundă de consultări, ce a avut loc în luna iunie la complexul Phoenicia din Năvodari, patronii din turism, ce deţin hoteluri, baze de tratament şi de agrement, agenţii de turism, localuri, au venit de pe tot litoralul, inclusiv din Delta Dunării, pentru a vorbi cu miniştrii Mihai Tudose, de la Economie, şi Eugen Orlando Teodorovici, de la Finanţe, despre acest proiect de lege. La discuţiile care au durat ore în şir a participat Mirela Matichescu - preşedintele Autorităţii Naţionale de Turism, Valeriu Zgonea - preşedintele Camerei Deputaţilor, precum şi senatori de Constanţa cu afaceri în Turism, precum Nicolae Moga.

Discuţii degeaba

La dezbatere s-au discutat punct cu punct doleanţele investitorilor, care au arătat că fără o susţinere fiscală, turismul nu poate creşte ca pondere în PIB, pe măsura potenţialului economic. Ei au cerut reducerea cu 50% a impozitului pe terenuri şi clădiri turistice, aplicarea unui impozit forfetar/specific turismului, înfiinţarea unei agenţii pentru investiţiile de peste un milion euro, care să ofere scutirea de impozit pe minimum cinci ani până la amortizarea investiţiei.

Printre solicitările investitorilor s-au mai numărat reducerea impozitului pe salariu cu 50-100% pentru angajarea studenţilor de la Turism, introducerea taxei de promovare a staţiunilor care să fie administrate de un consiliu public-privat şi scutirea de impozit pentru angajaţii din staţiunile sezoniere, cărora li se adaugă la salariu şi se impozitează apoi transportul, cazarea şi hrana de la locul de muncă.

Miniştrii au promis că proiectul va ţine cont de cerinţele venite din teren, argumentate şi cu soluţii. La afişarea - cu întârziere - a proiectului pe site, surpriza a fost totală: niciun punct dintre cele explicate de-a fir a păr miniştrilor nu se regăsea în viitoarea Lege a turismului.

„Este o bătaie de joc“

Investitorii s-au declarat şocaţi de răspunsul demnitarilor. „Este o bătaie de joc la adresa noastră, a celor care investim tot în această industrie. Cu asemenea măsuri, România va avea soarta Greciei. De fapt, afacerile bune se fac pe timp de criză. Luăm în calcul mutarea afacerilor în Grecia, de ce nu? O investiţie în Grecia ar costa la ora actuală mai puţin decât menţinerea afacerii în România“, arată Nicolae Bucovală, prim-vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) şi preşedinte al Asociaţiei Patronale Mamaia.

Un hotel cu o sută de camere în Grecia se poate cumpăra acum cu un milion euro. Iar o cursă charter spre destinaţia respectivă ar duce turiştii români pe litoralul căutat de întreaga lume. România ar pierde astfel şi bugetul de vacanţă al propriilor cetăţeni, ce vin încă la Marea Neagră.

Singura chestiune care ar putea fi aprobată este cea de la punctul 1, care este cuprinsă în noul Cod Fiscal. În rest, mai există o promisiune pentru o lege specială pentru impozitul specific. Şi cam atât. „Ştiţi ce greu este să lucrăm cu parlamentarii? Diferenţa este că noi muncim la foc continuu, iar ei sunt în vacanţă. Apoi, până se adună ei, vor spune că e sfârşitul anului şi nu sunt bani prinşi în bugetul pe 2016“, spune Bucovală.

Citește și: ANALIZĂ Agitaţia din Grecia nu afectează România. Leul s-a devalorizat foarte puţin în faţa euro, statul s-ar putea împrumuta mai scump

Greşeli flagrante

Greşelile semnalate de contestatarii viitoarei Legi a Turismului sunt flagrante, atât de fond, cât şi de formă: de la repetarea articolelor de lege literă cu literă (uneori chiar în cadrul aceluiaşi alineat), la folosirea unor termeni ca „han“ şi „fermă“ (ce nu sunt prevăzuţi în legislaţie), până la prevederea ca autorităţile locale să se ocupe de WC-urile publice.

Mai mult, la Articolul 47, alineat 1, legiuitorul prevede în actualul proiect că „operatorii economici autorizaţi «au obligaţia să funcţioneze în baza unei licenţe şi a unui brevet de turism aprobat prin Hotărâre de Guvern, în vederea asigurării unor servicii de calitate pentru turişti». Acest lucru este total fals, deoarece pentru a se alinia la prevederile Directivei Servicii (UE), România a scos obligativitatea brevetului de turism. Legiuitorul nu a aflat încă asta“, demonstrează Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte executiv FPTR.

Legea copy/paste

Iar exemplele sunt cu duiumul. „După doi ani de discuţii pe proiectele Legii Turismului, un colectiv a reuşit să încropească o nouă variantă a Legii Turismului, care confirmă incompetenţă, reaua credinţă sau sabotaj. Este posibil să reprezinte diferite interese ca să justifice cheltuirea banului public. Având in vedere ca cea mai mare parte din textul proiectului reprezintă copy-paste, spicuite din zeci de acte normative în vigoare, de ranguri diferite (a se vedea OG 58/1998 - cea mai mare parte din proiect, Ordonanţa 19/2006 - plaje – n.r.), este inutil să facem obiecţiuni punctuale la proiectul de lege. Singura explicaţie, pe care o găsim pentru faptul că Direcţiile de Specialitate, inclusiv cea juridică din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism (care au elaborat în proporţie de 90%°un alt proiect de lege a turismului, împreună cu organizaţiile patronale din turism) nu au fost consultate, este că iniţiatorii credeau că ANT va fi desfiinţată“, afirmă Răducan.

Opinia sa este împărtăşită de specialişti care nu fac parte din federaţia turistică. Exploratorul Viorel Lascu, preşedintele Salvaspeo, este uimit de neconcordanţele din proiect: „Expunerea de motive arată că legea nu are niciotreabă cu turismul în ariile naturale protejate. Apoi lipsesc referinţe la Comitetul sectorial Turism, care are competenţe în sistemul de formare şi la legislaţia aferentă formarii, legea dublând functii care nu sunt în atribuţiile autorităţii de turism. În schimb apar atribuţiuni cum ar fi cea de planuri de urbanism, care nu sunt corelate cu legile legate de amenajarea teritoriului“.

„Autorii acestui proiect trebuie sancţionaţi administrativ pentru acest copy/paste făcut parcă după lucrarea de diplomă a unui student mediocru“, consideră indignaţi investitorii. Ei şi-au exprimat dezamăgirea pentru legea care sperau să redreseze industria turismului, cât aceasta încă mai funcţionează.