Ce pot face turiştii la mare când nu este vreme de plajă. Cele mai bune ponturi pentru zile perfecte pe litoral, chiar şi când vremea ne-ar ţine în hotel
0
Dacă vremea nu este prielnică pentru plajă, litoralul are destule opţiuni de petrecere a timpului liber. Delfinariul, Acvariul, muzee unice în ţară şi cetăţi antice îşi aşteaptă vizitatorii, indiferent de condiţiile meteo.
Cea mai atractivă pentru micii turişti este Delfinariul din Constanţa, unde delfini şi foci din Oceanul Atlantic îşi execută programul învăţat de la dresori. Tot în cadrul incintei de la Delfinariu se poate vizita Planetariul şi Observatorul Astronomic, Microrezervaţia Deltei Dunării şi Expoziţia de păsări exotice. Împreună cu Acvariul, acestea formează Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii de la Constanţa. Aici poţi întâlni specii de păsări, animale şi vegetaţie care trăiesc în mediul marin.
Program de vizitare
Luni-vineri: orele 9 - 20
Sâmbătă-duminică: orele 9-20
Reprezentaţii Delfinariu:
Luni-vineri: orele 11 - 15 - 19
Sâmbătă-duminică: orele 11 - 13 - 15 - 19
Demonstraţii Planetariu
Zilnic: orele 10; 11.30; 13.30; 15.30; 19.30
Accesul în Planetariu este permis copiilor peste 5 ani.
În perioada 1-30 iunie există tarif unic în care poţi vizita cele trei puncte de atracţie - Delfinariu, Microrezervaţie şi Expoziţia de Păsări exotice este 25 lei pentru adulţi şi 12 lei pentru elevi / studenţi. Pentru copiii sub 5 ani intrarea este liberă.
Pentru Microrezervaţie şi păsări exotice, tariful este 10 lei adult şi 5 lei elev / student. Pentru Planetariu, tariful este 5 lei adult şi 3 lei elev / student.
La Acvariu, situat vizavi de Cazinoul din Constanţa, tariful este 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru elevi/studenţi. Pentru copiii sub 5 ani intrarea este liberă. De la 1 iulie, preţurile vor fi majorate.
Muzeele din Constanţa, unice în ţară
Constanţa are o serie de muzee unice în ţară: Muzeul Marinei Române, Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Edificiul Roman cu Mozaic, Muzeul Militar Naţional, Muzeul Portului Constanţa, Muzeul de Sculptură Ion Jalea.
Spre exemplu, Muzeul de Artă Populară (Bdul Tomis, zona veche) expune costumele populare ale minorităţilor care trăiesc în Dobrogea. Obiecte şi unelte ale culturii lor sunt admirate în încăperile Poştei vechi a oraşului.
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (Piaţa Ovidiu) a fost Primărie a Constanţei şi adăposteşte, printre altele, trei piese inestimabile din tezaurul naţional: statuetele Fortuna cu Pontos şi şarpele Glykon. La muzeul de arheologie găsiţi dovezi ale vechilor cetăţi antice de pe malul mării.
La Muzeul de Artă Constanţa, tablouri de Luchian, Tonitza, Baba, Grigorescu şi multe alte nume de artişti plastici ale căror lucrări or să vă surprindă sculpturi de Han, Jalea, Medrea şi Paciurea, donaţii făcute de Cella Serghi sau Gheorghe Vintilă (fiul fondatorilor Muzeului de la Topalu, singurul muzeu rural de artă din ţară) merită să fie văzute în orice zi a anului.
Acestora li se adaugă celelalte muzee din siturile arheologice ale Dobrogei: Callatis, Adamclisi, Histria, Medgidia. Un muzeu aparte se găseşte la Topalu, purtând numele celor care l-au înfiinţat - Dinu şi Sevastiţia Vintilă, cu lucrări inestimabile de patrimoniu ale marilor pictori şi sculptori români, acesta fiind unicul de acest gen din România.
Detalii despre ce puteţi vizita pe litoral, nu doar în Constanţa, dar şi la Tulcea, găsiţi pe site-ul Asociaţiei Litoral- Delta Dunării. Adresele, numerele de telefon şi programul amănunţit le puteţi afla consultând asociatia-litoral.ro, dar şi site-urile fiecărei instituţii în parte.
Oraşul-mozaic
Iar dacă vreţi să pătrundeţi mai bine spiritul oraşului-mozaic de la malul mării, puteţi face o plimbare pe străzile sale vechi, unde istoria şi farmecul balcanic sunt încă prezente.
Cea mai importantă clădire a oricărei aşezări, Primăria, a fost construită în 1893, după revenirea Dobrogei la patria-mamă. Acum este Muzeul de Artă Populară şi străjuieşte intrarea în zona istorică a Constanţei.
Bisericile naţiilor din Dobrogea
La doi paşi este Geamia Hunchiar („guvernator“, în limba turcă), cel mai vechi locaş de cult musulman din oraş. Geamia are o istorie aparte. La începutul anilor 1800, Constanţa, care însemna atunci doar zona peninsulară (de la Cazino până aproape de Muzeul de Artă Populară), era mărginită de un zid de apărare cu bastion construit de turcii care stăpâneau Dobrogea la acea vreme. Zidul a fost distrus în 1828, din el rămânând doar un morman de pietre albe, din care a fost înălţată în 1867 Geamia Hunchiar.
Neamurile care au populat Constanţa au ridicat fiecare un locaş religios pentru comunitatea lor. Pe strada Callatis se găseşte Biserica Armenească Sfânta Maria. Funcţionează în vechea şcoală pentru copiii armenilor, într-o clădire ridicată în anul 1880. La mică distanţă se găseşte Biserica Greacă Metamorphosis, pe strada Mircea cel Bătrân. Este primul locaş de cult creştin din Constanţa, fiind inaugurată în acelaşi an cu Geamia Hunchiar – 1867.
Împodobită de prosperii comercianţi greci, mica biserică Metamorphosis are un aspect auster. Comunitatea elenă se adună aici pentru sărbătorile importante şi mai ales pentru hramul Sfântului Fanurie, celebrat la 27 august. Pentru a-şi cinsti înaintaşii, grecii au montat plăcuţe pe casele construite de aceştia, care au devenit monumente. La mică distanţă de biserica greacă se află stradela Vântului, cea mai îngustă stradă a Constanţei, unde abia au loc să treacă trei oameni umăr la umăr.
Evreii s-au mândrit cu frumoasa lor sinagogă construită la începutul secolului trecut. Odată cu emigrarea masivă a membrilor comunităţii a decăzut şi locaşul de cult, care nu mai poate fi vizitat, dar a cărui arhitectură se încăpăţânează să reziste. La scurtă distanţă este Biserica Romano-Catolică Sfântul Anton de Padova, căutată şi de ortodocşi, şi de musulmani pentru minunile patronului spiritual serbat la 13 iunie prin procesiunea crinilor. „Catedrala catolică“, aşa cum este cunoscută, este construită în perioada interbelică, numai din cărămidă roşie.
În apropiere este Moscheea Carol I, cel mai mare locaş de cult musulman din ţară. A fost ridicată de primul rege al României în 1913, în cinstea devotatei comunităţi de musulmani din Constanţa, iar aceştia şi-au arătat respectul şi recunoştinţa faţă de poporul român dând moscheei numele monarhului. Moscheea Carol I este prima clădire din ţara noastră pentru a cărei construcţie a fost folosit betonul armat.
Aici se află covorul lui Abdul Hamid, unul dintre cele mai vechi covoare orientale din Europa. Covorul, care are o suprafaţă de 144 metri pătraţi şi cântăreşte aproape 500 kilograme, a fost donat de sultan moscheii de pe insula Ada-Kaleh. Minaretul este înalt de 47 metri, are 140 de trepte în spitală, iar din vârful lui poţi admira panorama vechiului oraş. În apropierea moscheii este superba Casă cu Lei, construită de un armean, cu patru coloane impunătoare pe care tronează câte un leu.
Mergând spre mare, întâlneşti Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel, primul locaş de cult ortodox ridicat în Dobrogea după ce a intrat în componenţa Vechiului Regat. Slujbele sunt oficiate de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, de călugări care locuiesc în Palatul Arhiepiscopal aflat lângă catedrală.
Muzeul lui Ion Jalea, artistul care a sculptat cu o mână
În imediata apropiere a catedralei arhiepiscopale este clădirea în stil brâncovenesc unde îşi are sediul Muzeul Ion Jalea. Aici se află operele artistului plastic dobrogean care şi-a pierdut mâna stângă în război şi a sculptat cu o singură mână.
Muzeul este situat chiar deasupra falezei Cazinoului, care este mărginită de cel mai vechi bulevard al Constanţei – Elisabeta. La capătul bulevardului, faleza este păzită de Farul Genovez, care a luminat calea marinarilor între anii 1860 şi 1905. Lumina albă bătea la o distanţă de 5 kilometri în larg, ridicându-se la 21 de metri deasupra mării. Are o formă octogonală, fiind construit din blocuri de piatră cioplită, legate între ele cu nisip de mare, scoici şi var. Alături de far se află fostul Hotel Carol, actualul Comandament al Marinei, altă clădire istorică.
„Mai am un singur dor“
Cum priveşte spre mare, Farul Genovez vede bustul lui Mihai Eminescu, poetul-nepereche al cărui ultim dor a fost să se stingă la malul mării. Eminescu a vizitat o singură dată Constanţa, în anul 1882, iar impresia a fost atât de puternică încât îi scria Veronicăi Micle lungi scrisori de dragoste împărtăşindu-i dorinţa de a veni împreună la mare. Una dintre ele este datată 16 iunie 1882, zi în care, 7 ani mai târziu, Mihai Eminescu intrase deja în posteritate. „Şed într-o mansardă şi privirea mi-e deschisă din două părţi asupra mării, pe care aş vrea să plutesc cu tine. Te sărut dulce, draga mea Veronica, şi rămân al tău. La anul să ştii că venim amândoi aici“, visa Eminescu. Hotelul în care a stat poetul se numea D`Engleterre şi a fost dărâmat, pe locul lui fiind construit hotelul Intim, lipit de Biserica Catolică.
Totuşi, Mihai Eminescu şi Veronica Micle sunt împreună la mare, acolo unde şi-au dorit să fie. Bustul poetului este aşezat pe faleza Cazinoului, iar la poale stă de veghe iubita sa. Statuia a fost dezvelită la 15 august 1934, de Ziua Marinei, în prezenţa Regelui Carol al II-lea, care a recitat din Eminescu.
Cazinoul, edificiul-simbol
În fine, Cazinoul din Constanţa, edificiul-simbol al oraşului de la malul mării, este bijuteria coroanei tomitane. La Cazino este plimbarea supremă pe care o face oricine calcă prin Constanţa. Aici, la faleză, este locul preferat de miri pentru a-şi face albumul de nuntă. Când vor să fie singuri, ei şi marea, îndrăgostiţii se ascund la poalele Cazinoului, pe mica plajă din golful de la Vraja Mării.
Faceţi abstracţie de cum arată acum faleza Cazinoului şi în general centrul vechi al Constanţei, care se află în plin şantier de reabilitare. Încercaţi să vă imaginaţi grandoarea serbărilor de altădată. Protipendada se aduna la Cazino, respirând briza şi ascultând orchestra localului care cânta pentru toată faleza.
Familia regală a României îşi stabilise la Constanţa reşedinţa de vară, iar pavilionul Reginei Elisabeta poate fi vizitat în Portul Constanţa. În „Cuibul reginei“ se află actualmente Muzeul Portului Constanţa, cu imagini de arhivă care arată naşterea puternicului oraş-port proiectat de Anghel Saligny, strălucitul inginer ale cărui realizări sunt funcţionale şi astăzi.
Vestigiile unui oraş, la pas
Valea portului Constanţa este mărginită de Termele romane, de Edificiul Roman cu Mozaic, de Muzeul de Istorie şi Arheologie Naţională, unde se găsesc mărturii inestimabile ale trecutului nostru: Şarpele Glykon – piesă unică în lume, reprezentând o zeitate din mitologia romană, Grupul statuar Fortuna cu Pontos – divinităţi protectoare ale portului şi cetăţii Tomis, Aedicula cu dubla reprezentare a zeiţei Nemesis, tezaurul de vase de argint Sucidava-Izvoarele, Gânditorul de la Hamangia şi perechea sa – piese emblematice pentru cultura Hamangia (din Neolitic) etc.
Muzeul este al doilea ca mărime din ţară, după Muzeul de Istorie Naţională din Bucureşti. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1879 de Remus Opreanu, primul prefect al administraţiei româneşti din Dobrogea, în încercarea de a contracara contrabanda cu piese antice descoperite în şantierele arheologice ale Constanţei. La începutul secolului trecut, clădirea a fost un timp Primăria oraşului. Muzeul de Arheologie şi Istorie Naţională este fundalul celebrei statui a lui Ovidius Publius Naso, poetul roman exilat la Pontul Euxin în urma unui scandal monstru ale cărui cauze au rămas un mister – ca şi mormântul lui Ovidius.
Vă mai recomandăm
Vacanţă în România: plimbare prin Balcani, pe străzile istorice ale Constanţei neştiute
Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai
FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei
Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei
Se încarcă comentariile...
