ANALIZĂ Agitaţia din Grecia nu afectează România. Leul s-a devalorizat foarte puţin în faţa euro, statul s-ar putea împrumuta mai scump

Desen de Vali Ivan

Evoluţia cursului de schimb nu a fost influenţată de votul prin care grecii au respins duminică măsurile de austeritate, iar în sistemul bancar se înregistrează „retrageri normale“ de fonduri, potrivit oficialilor BNR.

Referendumul prin care grecii au respins măsurile de austeritate nu a generat valuri prea mari în economia României, în pofida predicţiilor catastrofale de săptămâna trecută ale unor economişti, leul depreciindu-se uşor în raport cu euro, cu numai 0,35 bani, la 4,4854 unităţi.

Leul este însă cu patru bani sub nivelul din 2 iunie, când au început să se acutizeze tensiunile dintre Grecia, Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI). În acel moment, cursul era de 4,4407 lei faţă de euro.

Saxo Bank estimează că Europa de Est va suferi cel mai mult, costurile de finanţare ale României, Bulgariei şi Croaţiei urmând să crească în perioada următoare. 

De asemenea, Florea Dumitrescu, fost guvernator al Băncii Naţionale a României (BNR) înainte de 1989, a declarat la Adevărul Live că singurul risc asupra economiei româneşti ar fi creşterea costurilor de finanţare. 

Retrageri „normale“ din depozite

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, a anunţat că săptămâna trecută au existat câteva persoane fizice şi companii care şi-au retras depozitele, dar că nu sunt probleme cu subsidiarele băncilor greceşti din România, potrivit „Ziarului Financiar“. Cinteză afirmă că cei care au stricat depozitele au pierdut dobânda, dar a afirmat că acestea ar fi trebuit să-i penalizeze pe cei care au ridicat banii înainte de termenul prevăzut în contract.

Toate cele patru mari grupuri bancare elene sunt prezente în România: Alpha Bank şi Piraeus Bank au filiale sub brand propriu, în vreme ce Eurobank deţine în ţara noastră Bancpost, iar National Bank of Greece controlează Banca Românească. Băncile cu capital grecesc aveau active totale în valoare de 44,25 miliarde de lei la sfârşitul anului 2014, ceea ce echivalează cu 12% din întregul sector bancar.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, crede că, în cazul ieşirii Greciei din zona euro, vor exista costuri inclusiv pentru statele care nu fac parte din aceasta, dar consideră că se exagerează acest impact. „Fără îndoială că vor fi costuri pentru diverse ţări, pentru zona euro în ansamblu, costuri care vor fi suportate chiar de ţări care nu sunt membre ale zonei euro: aversiune la risc mai mare, ieşire de capitaluri probabil din anumite pieţe considerate mai vulnerabile, dar, cu toate acestea, pe termen mediu şi lung, părerea mea este că se exagerează cumva acest impact al ieşirii Greciei“, a mai adăugat Dumitru, potrivit Agerpres.

„România ar putea să câştige“

România ar putea avea de câştigat de pe urma crizei din Grecia, existând şanse ca unii investitori să-şi îndrepte interesul de afaceri spre ţara noastră, a declarat europarlamentarul Iuliu Winkler, fost ministru al Comerţului.

„Situaţia provocată de rezultatul referendumului pe fondul crizei din Grecia are urmări asupra leului, dar sunt convins de faptul că acestea sunt temporare. (...) România se bucură de stabilitate, iar cei care au bani în băncile aşa-zis greceşti, de fapt bănci româneşti cu capital grecesc, nu trebuie să-şi facă probleme deoarece depozitele sunt garantate de BNR până la suma de 100.000 de euro. Exportatorii au fost cei care au pierdut, însă, cinic vorbind, pe termen lung, România ar putea să câştige de pe urma crizei greceşti, existând şanse ca unii investitori să se reorienteze spre ţara noastră“, a declarat deputatul european.

România trebuie să se folosească de situaţia actuală în care se află Grecia pentru a întări parteneriatul cu statul elen, a declarat luni Mihai Tudose, ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, care apreciază că turismul va contribui la ieşirea grecilor din criză. 

România nu e Grecia

Premierul Victor Ponta a scris pe Facebook că evoluţiile de pe scena politică internaţională nu pot schimba direcţia pozitivă pe care se află România, ţara noastră fiind în al patrulea an de creştere economică, cu un avans de 4,2% pe ultimul trimestru, şi cu un şomaj sub media europeană. Singurul pericol ar fi lipsa de solidaritate internă. „Nici situaţia din Grecia, nici cea din Ucraina, nici războiul din Siria sau alte evenimente externe nu pot perturba direcţia noastră pozitivă. Există însă şi un pericol uriaş care poate strică tot, în bună tradiţie a Meşterului nostru naţional Manole: bătălia haotică şi iraţională a unor români contra altor români (...)“.

De asemenea, şi Rovana Plumb, ministrul Muncii, a afirmat „România nu este Grecia; avem sustenabilitate economică şi socială“.