Jumătate din masa de Revelion ajunge la gunoi. Ce trebuie să facem pentru a evita risipa alimentară
0
Tradiţia românească presupune ca în noaptea de Revelion mesele să fie pline cu mâncare şi băutură. Specialiştii atrag atenţia că jumătate din alimente vor ajunge la gunoi.
De Sărbători cumpărăm de patru ori mai multă mâncare decât este nevoie, spun reprezentanţii Food Waste Combat, o organizaţie neguvernamentală ce luptă împotriva risipei alimentare.
Faptul că ajungem să cumpărăm mai mult decât este nevoie, apoi să aruncăm la coş ceea ce nu consumăm, dovedeşte că suntem „proşti manageri” şi că mai avem sechele din perioada comunistă când vedeam anumite alimente doar în reviste, afirmă chef Horia Şimon, reprezentantul Clubului Gastronomic Transilvan.
1,5 kilograme de alimente pe cap de musafir
Nunţile şi petrecerile care ţin toată noaptea (precum cea de Revelion) sunt locurile ideale pentru risipa alimentară. „Există nişte standarde care am constatat că nu mai sunt bune din această perspectivă, a risipei alimentare. Noi eram obişnuiţi ca la o nuntă, de exemplu, să pregătim aproximativ 1,5 kilograme de mâncare pentru un singur invitat, din care jumătate se aruncă: aperitiv rece, gustare caldă, supă, un fel de bază şi, la final, îţi mai bagă cineva pe gât şi sarmalele”, spune Horia Şimon.
De fapt, în opinia specialistului, pot fi suficiente chiar şi 400-450 de grame de mâncare: o gustare de 150 de grame, un fel de bază de 300 de grame şi , dacă vrei, mai poţi pune nişte gustărele pe masă.
Risipa cea mai mare de mâncare se face acasă, deoarece mentalitatea multor români este că bogăţia de pe masă, aparent, însemna bogăţie în casă, iar musafirii trebuie să plece sătui de la petrecere.
Totul începe din momentul în care facem cumpărăturile, iar motivele sunt diferite: lipsa de planificare, dorinţa ca totul să arate foarte bine, îngrijindu-ne excesiv de aparenţe şi ignorând lucrurile cu adevărat importante, nu ştim să apreciem cu adevărat porţiile, obişnuinţa de a cumpăra multe şi implicit să risipim, lenea în a fi mai creativi cu mâncarea pe care o avem în casă, lipsa de prevedere şi de înţelegere a ceea ce se întâmplă cu gunoiul produs de noi. „Nu suntem cu toţii capabili să înţelegem impactul acţiunilor noastre şi ni se pare rezonabil să aruncăm mâncarea”, spune Camelia Gui, reprezentanta Food Waste Combat.
Cum evităm risipa alimentelor
Pentru a evita ca jumătate din mâncarea de pe masa de Revelion să ajungă la gunoi, trebuie să pregătim exact cât vom consuma, iar pentru aceasta putem „folosi liste şi să ne consultăm cu alţii din casă. Când ne auzim ori vedem lista de cumpărături, deseori realizam volumul ei prea mare”, adaugă Camelia.
De asemenea, o metodă eficientă ar fi educarea românilor, în special a copiilor, în acest sens. „Nimeni nu a făcut o educare sau informare a consumatorului. În şcoli nu există nicio strategie legată de educaţia elevilor cu privire la sănătate şi alimentaţie. Este ca un bulgăre de zăpadă care se face din ce în ce mai mare”, apreciază chef Horia Şimon (foto dreapta).
O altă metodă prin care se poate evita risipirea alimentelor este utilizarea bufetului suedez unde pui o cantitate de alimente, care înseamnă o treime din cât calculezi tu că se mănâncă şi ai în aşteptare nişte cantităţi de mâncare.
Apoi, un alt lucru important este să ştii exact cine sunt invitaţii pe care-i ai la masă şi care sunt preferinţele lor culinare. „Dacă ai preponderent femei este evident că nu trebuie să faci fripturi de ceafă de porc şi coaste peste coaste. Apoi, s-ar putea să ai surpriza să fie vegetarieni printre ei, de exemplu”, mai spune bucătarul.
Ce poţi face cu mâncarea rămasă
Dacă totuşi ai cumpărat şi ai gătit prea mult, cu mâncarea rămasă după petrecerea de Revelion se pot face multe lucruri, aruncatul la gunoi fiind ultima soluţie.
Primul lucru pe care putem să-l facem este să le oferim musafirilor pachete pentru acasă, apoi putem congela mâncarea rămasă sau să ne folosim creativitatea pentru a găti cu ea altceva.
„Există o varietate de produse care nu sunt perisabile şi a doua zi le poţi folosi la alte mâncăruri. De exemplu, friptura rămasă o poţi tăia fâşii, iar în combinaţii cu legume se poate prepara ceva asiatic sau poţi face salate sau sandwich-uri”, arată Horia Şimon.
Food Waste Combat a inaugurat la Cluj-Napoca o bancă de alimente, un loc unde se recuperează produsele excedentare de la agenţi economici pentru a le distribui gratuit persoanelor în nevoie.
„Am stabilit că banca de alimente este un filtru prin care trec aceste materii care pot fi materii prime sau materii perisabile sau expirate. Chiar şi alimentele expirate pot fi trimise la ferme unde devin hrană pentru animale. Există soluţii pentru orice”, spune Horia Şimon unul dintre susţinătorii acestui proiect.
De fapt, aspectul social este evidenţiat de către specialistul bucătar. Oferirea surplusului de mâncare unei persoane nevoiaşe este cel mai la îndemână pentru fiecare dintre noi. De asemenea, mesele comunitare organizate în zone centrale ale oraşelor pot fi soluţii pentru combaterea risipei alimentare. Ar fi locuri unde oamenii pot aduce mâncare, iar cei care au nevoie de hrană o pot primi.
Nu în ultimul rând, Horia Şimon vorbeşte despre un alt proiect pe care ar vrea să-l implementeze la nivelul restaurantelor: frigiderul comunitar. „Dacă un restaurant seara, înainte de închidere, constată că ceva devine perisabil a doua zi poate pune acel aliment în frigiderul comunitar situat afară, îl etichetează, iar dimineaţa, dacă peste noapte nu a trecut cineva pe acolo să o mănânce, o ia de acolo şi o aruncă”.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
