FOTO VIDEO Zbor în Munţii Dobrogei, cei mai vechi din România. Rocile sunt aici dinainte de apariţia dinozaurilor
0O plimbare cu motodeltaplanul deasupra Munţilor Măcinului oferă o perspectivă insolită asupra celui mai vechi lanţ muntos din România, care există dinainte de apariţia dinozaurilor.
Pasionaţii de zbor au ales să survoleze misterioşii munţi ai Măcinului, situaţi în nordul-vestul Dobrogei, pe teritoriul judeţului Tulcea. Ei sunt cuprinşi între Valea Dunării, Valea Luncaviţei şi înşeuarea Cerna-Horia, între coordonatele 28º07´ şi 28º27´ longitudine Est, respectiv 45º01´ şi 45º21´ latitudine Nord.
Dinspre vest-sud-vest, accesul se face de pe Drumul Naţional 22D, între localităţile Măcin şi Horia. La nord se află Drumul European E87, între localităţile Măcin-Jijila-Luncaviţa. Drumul judeţean dintre comunele Horia şi Luncaviţa permite accesul în estul şi nord-estul parcului.
Munţii Măcinului au forma unor culmi paralele cu orientare Nord Vest - Sud Est. Altitudinea se încadrează între 7 metri şi 467 metri atinsă în Vârful Ţuţuiatu. Parcul Naţional Munţii Măcinului ocupă zona centrală cea mai înaltă a Munţilor Măcin. În limbaj de specialitate, Munţii Măcinului sunt cea mai veche formaţiune geologică din ţară, fiind rest al cutărilor hercinico-kimerice.
Ce vedeţi în Munţii Măcinului - 50% din flora României
Universul Munţilor Măcinului este format din 1.900 specii de plante reprezentând aproximativ 50% din flora României. Pe doar 0.05% din suprafaţa ţării întâlnim 72 specii de plante protejate ca specii rare sau vulnerabile, iar 27 specii sunt caracteristice pentru această regiune.
În Parcul Naţional Munţii Măcinului sunt identificate 24 de habitate prioritare, dintre care unul este unic în lume - pădurea de fag dobrogeană. Peisajele sunt asemănătoare cu cele forestiere din sudul Europei datorită prezenţei pădurilor submediteraneene şi balcanice, precum şi cu stepele euroasiatice, definite de vegetaţia care trăieşte printre stânci/roci (saxicolă), răspândită - în această zonă - pe cea mai întinsă suprafaţă din Dobrogea şi România.
Fauna Munţilor Măcin este un paradis al biodiversităţii datorită prezenţei unor specii rare şi protejate la nivel mondial: 181 specii de păsări, dintre care 37 sunt strict protejate la nivel internaţional, fiind menţionate în Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna; 47 de specii de mamifere; 1436 specii de insecte identificate, cu peste 900 de specii de fluturi; 11 specii de reptile; 7 specii de amfibieni.
Alte obiective turistice din zona Măcinului
În vecinătatea Parcului Naţional Munţii Măcinului se întâlnesc o sumedenie de obiective cultural-istorice extrem de interesante din punct de vedere turistic:
- Bazilica cu criptă (martirium), comuna Niculiţel, satul Niculiţel
- Biserica Sfântul Atanasie, comuna Niculiţel, satul Niculiţel
- Basilica paleo-creştină cu criptă, comuna Niculiţel, satul Niculiţel
- Fântâna de Leac - Culmea Pricopanului
- Cetatea romano-bizantină Dinogeţia, asezarea civilă de pe insulă, cetate medievală (în punctul Bisericuţa)
- Cetatea Romană Noviodunum, oraşul Isaccea, aşezare getică, aşezare medievală (în punctul La Pontonul Vechi)
- Cetatea romană Arrubium, oraşul Măcin
- Cetatea romană Aegyssus, municipiul Tulcea
- Cetate traco getică; oraş roman; Comuna Turcoaia, satul Turcoaia; două cetăţi romano-bizantine (în punctul Igliţa)
- Sapaturile arheologice de la Luncaviţa
- Locaşurile de cult ale etniilor din zonă
- Podgoriile Dobrogei
- Casa memorială „Panait Cerna" din localitatea Cerna
- Mănăstirea Celic Dere, numele mănăstirii este luat de la pâraul Celic-Dere (nume turcesc, în română însemnând „pârâiaşul de oţel“, aici fiind găsite arme din trecutul îndepărtat). Piatră de pietate a ortodoxismului, lăcaşul de cult îşi are începuturile tradiţiilor monahale în secolele IV-VIII. Aşezământul a fost construit de cîţiva călugări ardeleni veniţi de la Muntele Athos, încîntaţi de această poiană mirifică a satului Teliţa.
- Mănăstirea Cocoş, vechi monument istorico-monahal aşezat lângă comuna Niculiţel. Începuturile mănăstirii se situează în jurul anului 1833 cînd aceiaşi întemeietori al Manăstirii Celic Dere, au pus prima piatră de temelie a acestui aşezământ monahal. Refăcută prin 1870 în stil oriental, cu pridvor şi cerdac, este declarată monument istoric în anul 1959. O vechea aşezare romană dependentă de cetatea Noviodnum – Isacea a fost descoperită recent în Niculiţel – cu cupola unei cripte martirion din piatră şi cărămidă, în care au fost găsite moaştele a patru martiri datând din anii 303-304 (marea persecuţie a lui Domniţian), depuse la loc de cinste în Manastirea Cocoş.
- Mănăstirea Saon, la circa 30 minute distanţă de Tulcea pe partea dreaptă a drumului DJ 222A spre Luncaviţa este poziţionată Mănăstirea Saon, colţul estic al triunghiului vestitelor mănăstiri Dobrogene : Saon, Celic Dere şi Cocoş, construite încă de pe timpul stăpânirii otomane (după 1833). Mănăstirea Saon are o privelişte relaxantă şi deosebită conferită de poziţionarea pe malul Lacului Saon - tărâm încărcat de frumuseţe şi linişte.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
