EXCLUSIV Cum a apărut pulanul miliţianului. Istoria bastonului de cauciuc care a băgat frica în români

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mijloacele de apărare din dotarea Poliţiei FOTO Adevărul
Mijloacele de apărare din dotarea Poliţiei FOTO Adevărul

Bastonul de cauciuc, denumit popular „pulan“, care a semănat teroare printre români, fiind folosit de multe ori abuziv de miliţieni, dar şi pe seama căruia s-au făcut glume, are o vârstă venerabilă – 59 de ani.

Obiectul a cărui lungime variază între 40 şi 60 de centimetri este făcut dintr-un plastic dur, iar în interior are o inserţie de metal. Forma şi materialul din care este realizat nu au evoluat mult în ultima jumătate de secol.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a publicat pe site Ordinul Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Populare Romîne nr. 646/ 25.X. 1955, în care se cere dotarea miliţienilor cu bastoane de cauciuc.

Documentul ce primise ştampila „secret“ face parte din arhiva operativă a Securităţii din anul 1955. Iată cum se explica şeful Securităţii necesitatea dotării miliţienilor cu bastonul de cauciuc: „S-a constatat că în ultimul timp, un număr mare de lucrători de miliţie, în special din unităţile de pază generală, în momentul în care încearcă să ia măsurile miliţieneşti impuse de diferite situaţii, neputând întrebuinţa armamentul din dotare în toate cazurile şi nici alte mijloace de constrângere sau de apărare, sunt loviţi sau bătuţi grav, iar uneori chiar dezarmaţi de indivizi recalcitranţi sau elemente huliganice“.

Ce probleme aveau miliţienii în anul 1955


În continuarea susţinerii se dau chiar câteva astfel de exemple. Sergentul de miliţie Mihai Florea de la Secţia a 13-a de miliţie D.M.C., căutând să aplaneze un scandal ce se iscase într-un restaurant între mai mulţi cetăţeni, a fost bătut de mai mulţi scandalagii.

image

Caporalul de miliţie Hera Ion de la secţia de miliţie 11-a D.M.C., încercând să prevină comiterea unor infracţiuni de către un grup de huligani, a fost bătut grav de aceştia şi numai în urma intervenţiei unor cetăţeni a putut scăpa cu viaţă.

Caporalul de miliţie Popa Alexandru de la Secţia 26 de Miliţie, încercând să legitimeze doi indivizi suspecţi, a fost lovit şi trântit la pământ de către aceştia, după care infractorii i-au luat pistoletul şi au dispărut.

Sergentul major de miliţie Poputan Mircea din paza generală a oraşului Bacău, procedând la legitimarea a patru indivizi care tulburau liniştea şi ordinea publică,  a fost bătut grav de aceşti huligani.

Asemenea acte huliganice, pe lângă faptul că se soldează uneori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale a miliţienilor, duc şi la scăderea prestigiului organelor de miliţie, care sunt puse în situaţia de a nu-şi putea îndeplini sarcinile de serviciu ce le revin.

Direcţia Administraţie şi gospodărie din Ministerul Afacerilor Interne trebuia să ia măsuri pentru ca până la data de 1. XI. 1955, lucrătorii de miliţie din paza generală să fie dotaţi cu bastoane de cauciuc“. Ordinul este semnat de ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Drăghici.

Conform actului Securităţii, miliţianul trebuia să aibă asupra lui bastonul de cauciuc numai în timpul nopţii, urmând ca la ieşirea din serviciu acesta să fie predat. Folosirea abuzivă a bastonului de cauciuc se sancţiona aspru. Răspundeau atât cel care îl folosea, cât şi şeful său.

Cum a apărut pulanul - Arhiva Operativa a Ministerului Afacerilor Interne

Bastonul de cauciuc, în dotarea oamenilor legii

Bastonul de cauciuc se află şi în prezent în dotarea celor care se ocupă cu ordinea publică. „El poate fi folosit pentru imobilizarea şi respingerea atacului unei persoane“, spune comisarul şef Bogdan Despescu, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa.

Evident, de-a lungul timpului, obiectul nelipsit din dotarea unui poliţist sau jandarm şi-a modificat puţin forma şi mărimea, în funcţie de structura de intervenţie care îl are în dotare.


Comisarul şef de Tudorel Dogaru, Şeful Serviciului pentru Acţiuni Speciale, spune că bastonul de cauciuc este, în prezent, o modalitate de protecţie a poliţistului de la Poliţia Locală, Jandarmerie, DIAS, dar şi de la Poliţia de Frontieră şi el face parte din dotarea standard, alături de cătuşe şi spray lacrimogen. În unele state, sunt acceptate şi dispozitivele care emit electroşocuri, câinele de serviciu sau caii, de care se folosesc cei de la Jandarmerie şi Poliţia Locală.

Bastoanele de cauciuc se poartă la vedere şi au şi un efect de intimidare. „Ele se folosesc într-o anumită ordine. Începi cu forţa fizică şi apoi, dacă aceasta nu e suficientă, se apelează la bastonul de cauciuc“, spune el.  

Tonfa, un baston evoluat

La serviciul pe care îl coordonează, bastonul de cauciuc a fost înlocuit cu tonfa, un obiect împrumutat de la poliţia americană, care este mai uşor de folosit. El are, în plus, un mâner perpendicular, ce permite bararea atacurilor adversarului, mai ales când acesta este înarmat cu un cuţit.

Agenţii de la Rutieră au rămas în dotare cu vechiul baston de cauciuc. „Ideea este să îi produci cât mai puţine leziuni şi niciodată fracturi. Regula este să nu îl loveşti pe adversar la nivelul omoplaţilor, membrelor, în zona capului, a plexului sau în abdomen“, spune Tudorel Dogaru.

Recunoaşte însă că este destul de greu să te opreşti la timp. „Când jandarmii sunt pe stadion şi văd că suporterii aruncă cu scaune este greu“, spune el.   

De fiecare dată după ce un om al legii foloseşte forţa, el va descrie într-un proces – verbal ce s-a întâmplat. Urmează verificările: dacă a reacţionat corect, dacă atacul impunea folosirea forţei şi în ce gradaţie, putându-se merge până la plângere penală la Parchet. La rândul său, persoana bătută se poate adresa Parchetului.

„Jandarmii au trei clase şi un… baston“

Teoretic, aşa ar fi corect. În practică, însă, situaţia este alta. Sorin Mihăilescu, fostul şef al galeriei echipei FC Farul Constanţa, cel care a cunoscut şi stadionul vibrând, dar şi durerea provocată de bastonul de cauciuc, ne spune o altă poveste. „Am avut altercaţii cu jandarmii tot timpul… dacă au trei clase de la comandant la ultimul trepăduş“, spune el.

Îşi aminteşte de un meci din 2009 care s-a disputat pe stadionul de la Stejaru din Tulcea, acolo unde au jucat echipele Farul Constanţa şi Petrolul Ploieşti. Pentru ca galeriile celor două echipe să nu se încaiere, jandarmii tulceni au decis să evacueze fariştii.

Aşa cum se poate vedea în filmuleţul postat pe Youtoube, şeful galeriei a fost îmbrâncit, lovit şi în cele in urmă culcat la pământ. Deşi nu mai putea reacţiona şi, prin urmare, nu mai putea prezenta nici un fel de pericol, jandarmii treceau pe rând şi îl loveau unde apucau cu pumnii, cu picioarele, dar şi cu bastoanele de cauciuc. Însă, după ce observă că sunt filmaţi, militarii schimbă tactica şi îi ajută pe cei doi farişti căzuţi la pământ să se ridice.

Contactat telefonic, purtătorul de cuvânt al Jandarmerie a anunţat public faptul că cei bătuţi s-au ales şi cu amenzi pentru tulburarea liniştii publice, date în baza Legii 4/ 2008 pentru prevenirea şi combaterea incidentelor în sport.

Plângere penală îngropată într-un sertar

În urma incidentului, chiar a doua zi, Sorin Mihăilescu a făcut plângere penală la Parchetul Militar. Dosarul zace şi acum îngropat prin vreun sertar. „Nu am fost chemat niciodată la audieri şi nu am primit vreo comunicare oficială“, spune fostul lider al galeriei fariste.

Un alt incident memorabil, îşi aminteşte, el, s-a petrecut în urmă cu trei ani la meciul dintre Oţelul Galaţi şi Partizan Belgrad, care s-a disputat pe stadionul Farul Constanţa. „Sârbii, vreo 60 la număr, au aruncat cu torţe pe teren şi jandarmii nu au intervenit decât după vreo 10 minute“, spune el, acuzându-i pe militari că nu intervin mereu la timp, deşi în această situaţie se impunea.

Părintele bastonului miliţianului

image

Alexandru Drăghici, părintele bastonului de cauciuc, s-a născut în anul 1913, în localitatea Tisău (Buzău). A început ca muncitor feroviat, până când s-a înscris în Partidul Comunist Român şi s-a remarcat prin participarea la mişcările greviste ale muncitorilor ceferişti un an mai târziu.

Fostul ministru al Securităţii a vrut să folosească batalioanele de instrucţie ale grănicerilor pentru operaţiuni în munţi, împotriva grupurilor de partizani din cadrul rezistenţei armate anticomuniste. A urcat până la gradul de general-colonel în anul 1955, pentru ca în anul 1968 să cadă în dizgraţia lui Nicolae Ceauşescu şi să fie trecut în rezervă cu gradul de soldat, întrucât se opunea ascensiunii sale. Ulterior, el a fugit în Ungaria, unde a şi decedat în anul 1993.

Bastonul de cauciuc şi românii

Bastonul de cauciuc nu s-a folosit doar în situaţii izolate. Prima mare manifestare publică în care românii au simţit pe pielea lor cum e să fii lovit cu acel obiect, a fost Revoluţia.
La ultima manifestaţie de masă din Bucureşti, ca răspuns la acţiunile celor care au aruncat cu materiale pirotehnice către forţele de ordine, jandarmii au reţinut mai multe persoane, care s-au plâns de faptul că au fost bătute de militari.


De vânzare pe internet

Bastoanele de cauciuc se găsesc de vânzare pe diverse site-uri la preţul de 103 lei., alături de electroşocuri – 349 lei, baston telescopic autoapărare – 89 de lei. Cine nu ţine neapărat să aibă unul nou poate comanda unul deja folosit de pe site-urile de profil la preţul de 55 lei.  

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite