Cum ni se întorc în organism cele mai toxice gunoaie aruncate în Marea Neagră. Delicatesa cu microplastic mâncată de zeci de mii de români în sezonul estival
0
Deşeurile marine aruncate în apă sau pe plajă nu se văd cu ochiul liber, dar pot afecta atât sănătatea omului, cât şi pe cea a animalelor marine. În plus, plasticul microscopic se întoarce în corpul uman sub forma unei delicatese culinare.
De la an la an, numărul gunoaielor aruncate pe nisip creşte. Deşi administratorii de plajă sau autorităţile instalează puncte de colectare a deşeurilor, turiştii sau localnicii preferă să arunce resturile alimentare sau alte deşeuri pe nisip sau în apă.
Începând cu anul 2014, organizaţia de mediu Mare Nostrum monitorizează (primăvara şi toamna) opt porţiuni reprezentative de plajă de pe litoralul românesc: Constanţa, Mamaia Nord, Năvodari, Corbu, Eforie, Costineşti, Saturn, Vama Veche.
Potrivit datelor înregistrate de ONG, cel mai murdar sector (raportare 2014-2018) este Constanţa (21.323 itemi), urmată fiind de Năvodari (17.284) şi Saturn(14.397). La polul opus se află plaja Corbu (3.566) şi Costineşti (4.038), ultimul sector pierzând mult din suprafaţa de nisip din cauza eroziunii şi urmează a fi înlocuit pentru monitorizări
Ecologiştii au constatat că cel mai des întâlnit tip de deşeu pe plajă este mucul de ţigară, apoi materialele din plastic, sticla, metalul, lemnul procesat, hârtia şi textilele. Iar principala cauză a apariţiei acestor gunoaie este cea umană: turiştii sau localnicii lasă deşeuri pe plajă.
„Odată lăsate pe nisip, oricare dintre tipurile de deşeuri identificate elimină substanţe toxice pentru organismul uman şi sufocă atât animalele marine, cât şi ecosistemul, creând mari dezechilibre. Pentru a da un exemplu, un copil care se joacă în nisip lângă o porţiune poluată cu mucuri de ţigară poate dezvolta diferite afecţiuni: intoxicaţii, probleme ale epidermei”, spune Ramona Crângaşu, responsabil cu comunicarea la Mare Nostrum.
Cel mai murdar an, conform studiilor efectuate de organizaţia neguvernamentală, a fost 2018, cu 36.379 elemente identificate şi eliminate, fiind urmat de 2016 cu 31.060 elemente identificate pe cele opt porţiuni de plajă.
„Pe plajă ajunge cel mai periculos plastic, cel alimentar, care provine de la turişti sau localnici. Trebuie să se gândească foarte bine cel care amestecă zahărul cu linguriţa, în cafea, pe plajă că, dacă nu cumva a înghiţit linguriţa odată cu cafeaua o va înghiţi odată cu peştele, dacă o aruncă pe plajă”, a declarat pentru „Adevărul” Adrian Bîlbă, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa.
Plaja Mamaia FOTO: Călin Gavrilaş
Deşeurile se întorc în farfurie
Mihaela Cândea, directorul executiv Mare Nostrum, atrage atenţia că deşeurile aruncate în apă sau pe plajă se pot întoarce în farfuria turistului. „Cât de siguri mai putem fi că hrana pe care ne-o luăm din mare este naturală şi sănătoasă? Din păcate, deşeurile marine sunt mai multe ca cele pe care le vedem cu ochiul liber. Plasticul, de exemplu, se fragmentează în particule microscopice care sunt ingerate de peşti şi alte vieţuitoare. Aceste particule nu sunt însă metabolizate şi rămân blocate în carnea şi organele acestora, afectându-le metabolismul şi riscând să ajungă tot la noi în farfurie”.
Printre cele mai consumate animale marine este rapana, un melc ce trăieşte pe substraturile de nisip sau stânci din apropierea ţărmului Mării Negre. „16.000 de tone de rapană scoatem din mare în fiecare an. Acest rapana este un gunoier care adună plasticul, îl transformă în microplastic, iar noi îl mâncăm prin preparare termică şi astfel ajunge până în ţesuturile noastre”, explică fenomenul Adrian Bîlbă.
Biologul explică şi faptul că pe timpul iernii, marea toacă o parte din plastic şi această „tocătură” ajunge în peşti sau nevertebrate şi mai departe în noi. „Dacă nu vrem să ne gândim la bunăstarea animalelor din mare, să fim puţin egoişti şi să ne gândim la sănătatea noastră, a copiilor şi nepoţilor noştri”, este sfatul directorului Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii.
Plaja Eforie Sud FOTO Călin Gavrilaş
Ce putem face
Ca soluţii, pentru a avea plaje curate, ecologiştii spun că ar trebui să se înmulţească numărului de activităţi de educare a publicului, atât turişti, cât şi localnici. Aceste acţiuni trebuie să se desfăşoare vara, atunci când litoralul românesc este luat cu asalt de zeci de mii de vizitatori.
De asemenea, o altă soluţie ar fi condiţionarea utilizatorilor de plajă şi a celor ce organizează evenimente pe plajă, să folosească alternative la paharele de plastic, beţele din plastic de amestecat în cafea şi cele pentru acadele, paiele de plastic – acestea fiind cele mai numeroase deşeuri întâlnite.
Iar nu în ultimul rând, amendarea celor care aruncă la întâmplare gunoaiele pe plajă sau în apă ar putea reprezenta o modalitate de a proteja mediul.
La ora actuală, plajele aparţin celor de la Administraţia Bazinală Dobrogea-Litoral (ABDL), iar în perioada sezonului estival ele intră în grija şi responsabilitatea firmelor care închiriază sectoare de plajă. Amenda aplicată de Poliţia Locală Constanţa, pentru sectorul de plajă din Constanţa şi Mamaia, celor care aruncă diverse gunoaie pleacă de la 400 de lei.
„Pentru păstrarea curăţeniei pe plajă nu există decât un singur actor: cel care ajunge pe plajă şi în loc să arunce la coş, lasă deşeurile pe nisip. Pentru curăţarea şi amendarea acestora, există mai multe instituţii care pot interveni: Poliţia Locală, Administraţia Bazinală Dobrogea Litoral, Garda de Mediu. Sectoarele care sunt administrate de operatori de plaja, trebuie sa fie curăţate in perioada sezonului estival si complet igienizate la finalul sezonului”, spun reprezentanţii Mare Nostrum.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Cum arată Vama Veche în prag de Revelion
Ce lasă turiştii în urma lor pe plaje: plastice, mucuri de ţigară, seringi, scutece
Se încarcă comentariile...
