FOTO Cum se îngroapă Delta Dunării în gunoaie: 5.000 de tone de deşeuri se scurg anual prin aria protejată

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Potrivit unui studiu realizat de un profesor de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, o mare parte din Deltă nu dispune de niciun sistem de salubrizare. În acelaşi timp, raportul arată că turismul generator de poluare aduce avantaje economice importante pentru locuitorii zonei.

Într-un studiu privind impactul economic şi ecologic al turismului asupra Deltei Dunării, profesorul universitar Florin Marian Buhociu, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, atrage atenţia că echilibrul natural este pus sub semnul întrebării de goana după profit a operatorilor de turism şi de nepăsarea autorităţilor.

Studiul „Impactul turismului asupra mediului în spaţiul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării” este realizat după metoda SWOT, fiind puse faţă în faţă atât dezavantajele cât şi avantajele generate de turism, văzute atât din unghiul economico-social, cât şi din perspectiva necesităţii conservării mediului. 

Specialistul apreciază, pe baza informaţiilor colectate de la mai multe instituţii implicate în administrarea zonei Deltei Dunării, că cea mai gravă problemă cu care se confruntă aria protejată este poluarea cu gunoi.

Statisticile arată că locuitorii din zonă, plus turiştii, generează anual aproape 10.000 de tone de gunoi (circa 300 de grame pe zi pentru fiecare dintre cei 27.000 de băştinaşi şi cei peste 60.000 de turişti) dintre care doar jumătate apare în scripte ca fiind transportat la un groapă de gunoi autorizată. Restul de 5.000 de tone care se „evaporă” anual din statistici înseamnă poluarea directă a celei mai mari rezervaţii din România.

„În Deltă nu există servicii specializate pentru colectarea deşeurilor menajere. Nu există nici infrastructura necesară, decât în zonele limitrofe, adiacente. În toată lumea, oamenii generează gunoi, problema este că trebuie şi strâns, ceea ce nu se întâmplă în Deltă. Alarmant este că foarte mult din acest gunoi nu este biodegradabil”, scrie profesorul Buhociu.

În acelaşi timp, profesorul gălăţean arată că activităţile turistice au un impact economic şi social pozitiv pentru locuitorii din zonă, care fără turism ar fi nevoiţi să trăiască în condiţii grele. Specialistul apreciază că restricţionarea accesului turiştilor nu este neapărat o soluţie, dar că ar fi necesare măsuri mult mai ample pentru combaterea efectelor poluării, altfel existând riscul degradării accelerate a ecosistemului.

În prezent, doar câteva asociaţii neguvernamentale mai fac, din când în când, campanii de ecologizare în zone restrânse din Deltă, iar ceea ce găsesc voluntarii la malul apei este înfiorător, după cum se poate vedea, spre exemplu, din galeria foto alăturată acestui articol. 

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite