Cum încalcă unii episcopi statutul BOR în cazul recrutării preoţilor. „Încălcarea acestuia trebuie cercetată şi sancţionată“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Episcopii BOR întruniţi în şedinţă de SINOD                                       FOTO: Basilica.ro
Episcopii BOR întruniţi în şedinţă de SINOD                                       FOTO: Basilica.ro

Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române (BOR) are la bază un statut recunoscut prin Hotărârea de Guvern 58/2008. Caracterul acestuia este obligatoriu pentru toate unităţile de cult care aparţin BOR.

În ceea ce priveşte recrutarea preoţilor şi diaconilor, statutul respectiv spune la articolul 123 (1) că: „Preoţii şi diaconii slujitori se recrutează dintre doctorii, absolvenţii de masterat şi licenţiaţii facultăţilor de teologie, specializarea Teologie pastorală, care au susţinut examenul de capacitate preoţească.”

Însă, în realitate, sunt unii episcopi care nu respectă această lege votată chiar de ei, în şedinţe ale Sfântului Sinod. De exemplu, în Arhiepiscopia Tomisului sunt cazuri de preoţi care au fost hirotoniţi fără a avea studiile de teologie pastorală terminate sau având alte studii decât cele de pastorală. La fel este şi într-o episcopie a BOR care activează pe teritoriul Italiei.

Statutul BOR, facultativ  

Gheorghe Carmocan a fost agent de poliţie în cadrul IPJ Constanţa. Spre finalul carierei s-a înscris la Facultatea de Teologie Pastorală (toamna anului 2014), fiind student la zi şi poliţist activ în acelaşi timp. El este cel care l-a băgat pe poarta din spate a Poliţiei pe arhiepiscopul Teodosie când acesta se afla sub control judiciar şi trebuia săptămânal să semneze într-o condică de prezenţă la sediul IPJ (anul 2016). Poliţistul a fost cercetat de superiorii săi pentru această faptă şi transferat.

În anul IV de facultate, în anul 2017, fostul poliţist (între timp se pensionase din cadrul IPJ) a fost hirotonit diacon de către arhiepiscopul Teodosie, apoi a fost numit preot misionar în judeţul Constanţa.

Şi preotul Cezar Axinte (fost avocat), slujitor la Capela Tinerilor din Constanţa, a fost hirotonit fără a avea studii de teologie finalizate în momentul îmbrăcării hainei preoţeşti. Tot în această eparhie o serie de preoţi hirotoniţi în trecut au fost puşi să se înscrie în anul I la Facultatea de Teologie Pastorală pentru „a putea primi în continuare contribuţii de la stat”, după cum spun chiar ei, sub protecţia anonimatului.

Nu doar la Constanţa se încalcă Statutul BOR. Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei are câţiva preoţi hirotoniţi în timp ce aceştia erau studenţi la Teologie. Este cazul preoţilor Răzvan-Viorel Morgoci (hirotonit în anul 2016, în timp ce era student în anul III) , Cătălin Stergărel sau Marius Ciprian Dumbravă (hirotoniţi diaconi în timpul facultăţii), toţi slujitori în parohiile comunităţilor româneşti din Italia.

„Statutul BOR e limpede şi la acest capitol. Încălcarea sa, indiferent de cine, ar trebui cercetată şi sancţionată”, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, care aminteşte că trebuie prezentate cazuri concrete de încălcare a HG 58/2008. Desigur, cercetarea şi sancţionarea unor episcopi este atributul Sinodului BOR format tot din episcopi.

Cele două eparhii menţionate aici (Tomis şi cea a Italiei)  nu au dorit să exprime un punct de vedere referitoare la aceste aspecte.

Peste 13.000 de preoţi ortodocşi primesc bani de la stat  

În prezent, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, de la bugetul de stat merg lunar 44.993.000 de lei pentru contribuţiile personalului clerical din cadrul BOR. Printre cei peste 13.000 de preoţi care primesc bani de la buget se pot număra şi unii preoţi hirotoniţi cu încălcarea Statutul. Datele nu sunt publice, pe site-urile eparhiilor sau ale SSC neexistând date referitoare la personalul de cult şi studiile fiecărui preot care primeşte bani publici sub forma de contribuţie la salariu.

Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC) este instituţia care „are responsabilitatea verificării modului de utilizare a fondurilor alocate de la bugetul de stat”, după cum se arată într-o adresă semnată chiar de Victor Opaschi, secretar de stat. Acelaşi SSC aminteşte faptul că „unităţile centrale de cult au calitatea de angajator şi au competenţa exclusivă în ceea ce priveşte angajarea, elaborarea şi aplicarea criteriilor pentru selectarea personalului de cult.”

Statul român asigură la ora actuală contribuţii pentru 13.827 de preoţi şi episcopi din cadrul BOR, iar finanţarea acestor slujitori este verificată printr-o aplicaţie informatică destinată gestionării sprijinului financiar la salarizarea personalului cultelor. SSC verifică încadrarea personalului clerical pe posturile pentru care primesc sprijin de la bugetul de stat, având în vedere corelarea datelor privind funcţia clericală cu nivelul studiilor şi cu gradul profesional, vechimea, gradaţia aferentă vechimii în muncă, nivelul contribuţiei statului la salarizarea personalului clerical (100%, 80% sau 65%).

Sprijinul financiar pentru un preot este de 2.050 de lei brut (1247 de lei net) – gradul 0; 2.127 de lei brut (1,314 lei net) - gradul I; 2.268 de lei brut (1.367 net) - gradul II; 2.365 de lei brut (1.421 de lei net) – gradul III; 2.430 de lei brut (1.457 de lei net) – gradul IV şi 2.495 de lei brut (1.493 lei net) – gradul V.

În final, Secretariatul de Stat pentru Culte dă asigurări că „din documentele transmise de unităţile centrale de cult ale BOR nu a reieşit încălcarea de către acestea a Statutului BOR – art. 123 al. 1”.

Pe aceeaşi temă:

Preot la o biserică din centrul Constanţei, pensionat cu forţa în Postul Crăciunului. ÎPS Teodosie a numit în loc un părinte caterisit de BOR şi apoi „iertat de sinod“

Ce părere are Biserica despre reţelele de socializare: „Postările excesive despre sine duc la idolatrie şi narcisism. Postez cât mai multe fotografii, deci exist“

Cum „joacă“ Biserica Ortodoxă Română în conflictul Moscova-Constantinopol. „Potenţialul exploziv al poziţionării faţă de schisma din Ucraina se amână“






 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite