Chevron a început prospecţiunile pentru gaze de şist la Constanţa
0
Echipele Chevron au descins în sudul judeţului Constanţa, pentru prospectarea zonei în vederea exploatării gazelor de şist. Specialiştii companiei americane fac cercetări în zona General Scărişoreanu - Plopeni, la distanţă de 22 kilometri de Costineşti.
Experţii Chevron sunt la faza de explorare seismică, o modalitate de analiză care presupune trimiterea de unde sonore la adâncime, acolo unde se află formaţiunile de interes, care ar putea conţine rezerve de ţiţei şi gaze naturale.
„Prospecţiuni SA, compania controlată de Ovidiu Tender, care efectuează studiile geofizice pentru Chevron, a început lucrul la nici 40 de km de Constanţa şi la 22 de km de ţărmul mării“, consemnează ziariştii de la Gazeta de Constanţa, care au făcut un reportaj la faţa locului. „A fost deja o bubuitură zilele trecute că s-au zguduit casele!“, spun localnicii.
Chevron descrie pe site-ul companiei cum decurge operaţiunea. „Mai precis, geofizicienii (sau seismicienii, deoarece seismologii se ocupă de cutremure) folosesc dispozitive ultrasensibile numite geofoni cu ajutorul cărora înregistrează undele sonore care se întorc din subteran.
Studiind ecoul undelor sonore care se întorc la suprafaţă, geologii petrolişti pot calcula adâncimea şi structura formaţiunilor geologice. Această analiză îi ajută să identifice rezervoarele de ţiţei şi gaze naturale pe care aceste formaţiuni le conţin“, arată Chevron.
Zonele de interes Chevron: Dobrogea şi Moldova FOTO Chevron
Sudul Dobrogei, vizat pentru exploatare
Iminenta exploatare Chevron a gazelor de şist din România a determinat proteste şi referendumuri în Constanţa şi Bârlad, zonele vizate pentru investiţie. Localnicii au votat anul trecut la Costineşti, Limanu şi Mangalia pentru a respinge aducerea sondelor pe terenul comunităţilor, pe care o consider extreme de nocivă.
În fiecare duminică, la Constanţa au loc manifestaţii prin care militanţii ecologişti îşi exprimă nemulţumirea faţă de decizia Guvernului României de a aproba explorarea zăcămintelor de gaze de şist.
„În baza deciziilor Agenţiei de Protecţia Mediului Constanţa şi, respectiv, Vaslui, Chevron Exploration and Production Romania, va întreprinde doar activităţi de explorare, care presupun utilizarea exclusivă a tehnologiilor convenţionale. În judeţul Constanţa, Chevron va derula un studiu de analiză bidimensională 2D de geofizică a pământului. Programele de prospectare vor ocoli ariile protejate şi vor asigura o distanţă de cel puţin un kilometru de la ţărmul Mării Negre.
Maşinile de prospecţiune, pe câmpurile din sudul Dobrogei FOTO Paula Anastasia Tudor
În judeţul Vaslui, Chevron va fora sonde de explorare similare cu celelalte sonde convenţionale existente în România. Conform documentaţiei tehnice supuse analizei APM Vaslui, sondele de explorare nu vor implica utilizarea procedeului de fracturare hidraulică“, comunicau reprezentanţii Chevron în luna mai 2013.
Ei declară că procesul de explorare este similar explorărilor convenţionale pentru petrol şi gaze care se fac în mod curent în Europa.
„După primirea licenţelor de explorare, Chevron parcurge trei faze distincte - studiul seismic, forarea unei sonde de explorare şi evaluarea şi testarea informaţiilor obţinute de sonda de explorare. Procesul pentru fiecare din aceste trei etape distincte începe cu obţinerea de permise şi acceptul proprietarilor de terenuri, cât şi al autorităţilor locale pentru a avea acces la perimetrele concesionate. Toate activităţile din fiecare etapă se vor face în deplină concordanţă cu acordurile prevazute în programul minim de activităţi prevăzut în licenţa de explorare. Această etapă va dura între patru şi cinci ani“, se arată pe site-ul Chevron.
Conform site-ului companiei, Chevron a început să facă explorări pentru a găsi argilite în Romania în anul 2010, când a primit licenţe pentru trei blocuri pe uscat situate în regiunea Constanţa din Sud Estul Romaniei – perimetrele 17, 18 şi 19. În martie 2012, Chevron a obţinut concesiuni pentru aceste perimetre pe care le deţine şi le operează. Perimetrele acoperă o suprafaţă de aproape 2.700 km pătraţi.
Pentru anul 2012, este planificată realizarea unui studiu de colectare a unor date seismice bidimensionale (2D). În februarie 2011, Chevron a achiziţionat concesiunea EV-2 în Bârlad pe care o deţine şi operează. Terenul concesionat în nord-estul ţării acoperă o suprafaţă de aproape 6,350 km pătraţi.
Ce spune Chevron: cum funcţionează explorarea seismică
Pentru o explorare seismică tipică este nevoie de patru sau cinci vehicule denumite vibratoare. Acestea merg unul în spatele celuilalt şi din 25 în 25 de metri, prin intermediul unei plăci vibratoare, trimit unde sonore în subteran. Este o operaţiune care nu necesită mult timp. Vehiculele stau cam două minute în fiecare locaţie pentru a transmite şi colecta semnalele. Atunci când sunt folosite mici încărcături explozibile, acestea sunt îngropate la 10-30 de metri adâncime, în găuri făcute cu dispozitivele de forare instalate pe vehicule.
Aceste activităţi generează unde sonore de joasă intensitate şi sunt realizate la o distanţă sigură de clădiri şi de sursele de apă potabilă. Nici o explozie nu este vizibilă la suprafaţă.
Geofonii sunt amplasaţi manual de-a lungul unui cablu la intervale de distanţă prestabilite şi sunt recuperaţi odată cu terminarea studiului. În timpul cercetării bidimensionale (2D), cablul este întins pe o suprafaţă de câţiva kilometri. Pentru realizarea unui studiu tridimensional (3D), prin care se pot obţine mai multe detalii din subteran, se întind, în paralel, mai multe cabluri pentru a acoperi o suprafaţă mai mare.
„Folosind informaţii seismice, putem diminua impactul operaţiunilor asupra mediului înconjurător limitând numărul sondelor care trebuie forate pentru a face o descoperire de zăcământ“, spuen Chevron. Imaginile seismice indică de asemenea şi eventuala existenţă a unor falii (sau accidente tectonice), ceea ce permite evitarea lor în timpul viitoarelor operaţiuni de forare şi fracturare hidraulică.
„Explorăm, evaluăm, testăm“
Compania arată că fazele de explorare şi exploatare ar putea dura până la cinci ani înainte de a fi luată decizia de a trece la faza de producţie.
„Din momentul în care platforma este amplasată, forăm la mii de metri adâncime, mult sub nivelul pânzei freatice, pentru a pătrunde în rocă. Dacă rezultatele explorării sunt pozitive, vor fi iniţiate o serie de acţiuni menite să evalueze şi să testeze viabilitatea producţiei de gaz. Este posibilă folosirea forajului orizontal şi fracturarea hidraulică pentru a testa comportamentul rocii la fracturare şi eliberarea gazului.
În timpul fracturării hidraulice fluidele de fracturare, care sunt alcăuite din 99,5 la sută apă şi nisip şi 0,5 la sută aditivi, sunt pompate la adâncime şi cu presiune foarte mare pentru a fractura roca. Această operaţiune ajută la eliberarea gazului natural, îi permite să ajungă în puţul sondei şi să urce de acolo la suprafaţă. Dacă rezultatele sunt încurajatoare, sunt forate mai multe puţuri orizontale şi fracturarea hidraulică continuă. Pe cât posibil, apa folosită în timpul acestui process este refolosită pe măsură ce operaţiunile avansează.
Apa reziduală şi deşeurile solide, precum carotele sunt transportate la facilităţi autorizate de depozitare a deşeurilor. Fazele de explorare şi exploatare ar putea dura până la cinci ani înainte de a fi luată decizia de a trece la faza de producţie. Terenul care nu mai este necesar în faza de producţie este reamenajat astfel încât impactul asupra formei lui iniţiale să fie minim.
Suprafaţa paltformei este semnificativ redusă (sub un hectar) şi tot ce mai poate fi văzut sunt capetele de sondă şi rezervoarele de apă. În mod tipic, sondele produc gaz natural mai multe decenii. Când producţia se încheie, echipamentul rămas este îndepărtat, sondele sunt acoperite şi terenul redat în forma sa iniţială“, dă asigurări Chevron.
Vă mai recomandăm
Referendum în Mangalia, Limanu, Costineşti
FOTO VIDEO Constanţa, protest Roşia Montană cu muzică şi glasuri de copii
Se încarcă comentariile...
