Ce poţi face în Dobrogea în afară de plajă. Călătorie uimitoare prin tărâmul dintre Dunăre şi Marea Neagră

Publicat: 18.08.2016 03:01

Ultima actualizare: 06.08.2022 02:08

Răspunsul corect este: o mulţime de lucruri. Fie că vrei odihnă activă sau doar relaxare, pune un deget oriunde pe harta Dobrogei, iar punctul ales va fi plin de surprize.

Să zicem că eşti deja la mare şi vremea nu te îmbie să mergi la plajă, pentru că ori este prea cald, ori destul de frig. Ai la dispoziţie mai multe trasee, iar criteriul de alegere poate fi simplu - punctele cardinale. Iată câteva obiective pe care le puteţi vizita într-o călătorie prin Dobrogea, unde întâlniţi de toate: de la geografie spectaculoasă, la istorie antică şi spiritualitate.

Istria şi Histria

Pornind spre nord, pe şoseaua Constanţa - Tulcea, te vei apropia de Delta Dunării, paradisul sălbatic în care te aşteaptă plimbări cu barca, plauri, ostroave, colonii de păsării, nuferi, pescari lipoveni şi-un borş de peşte de te lingi pe degete.

Dar până în Deltă, nordul îţi oferă câteva obiective demne de vizitat. După popasul de la Corbu-Vadu, unde găseşti plaje încă necomerciale, prima oprire pe drumul spre Tulcea trebuie să fie la cetatea Histria, unde vei vedea cea mai veche aşezare atestată de pe teritoriul ţării noastre. După secolul al VII-lea î.e.n., Histria a devenit cea mai înfloritoare colonie de la Marea Neagră timp de 1.300 de ani, începând din perioada greacă şi până în epoca romano-bizantină. Este cea mai veche colonie greacă din vestul Pontului Euxin, care avea chiar şi monedă proprie, dovadă clară a puterii sale economice ce făcuse ca Histria să fie acceptată în Liga Maritimă Ateniană.

Vestigiile sale au fost identificate în 1868 de arheologul francez Ernest Desjardins, dar abia în 1914, un ilustru arheolog român a reuşit s-o scoată la lumină. Vasile Pârvan, cel considerat părintele arheologiei româneşti, este omul care a adus la suprafaţă fascinanta cetate Histria. Descoperirile făcute aici - ziduri, sculpturi, reliefuri, materiale de construcţie, inscripţii, ceramică (grecească şi romană), sticlărie, obiecte din metal - au determinat înfiinţarea unui muzeu al cetăţii, care constituie alături de cetate un punct major de atracţie pentru vizitatori români şi străini. Vestigiile sale - cu ziduri de incintă, temple, terme, străzi, bazilici, agora, magazine, cartiere de locuinţe - alcătuiesc o comoară arheologică pentru reconstituirea unui trecut îndepărtat. În decursul celor peste 1.300 de ani de locuire neîntreruptă, oraşul construit pe ţărmul actualului Sinoe a fost apărat de 5 ziduri de incintă succesive, corespunzând marilor etape istorice traversate de-a lungul existenţei sale. Cele mai importante descoperiri în perimetrul cetăţii sunt templul Afroditei, templul lui Zeus Polileus şi altarul templului lui Zeus. Ele datează din epoca arhaică (secolele VII – V î. Hr.) şi reflectă credinţele celor care au întemeiat oraşul.

În satul de lângă cetate, de partea cealaltă a drumului, se află singura bisericuţă îngropată din România. Ridicată pe vremea Imperiului Otoman, de sub a cărui stăpânire Dobrogea a scăpat după sute de ani, abia în urma Războiului de Independenţă din 1877, bisericuţa albă fără turlă şi sprijinită de contraforţi este unicul lăcaş de cult în care credincioşii coboară câteva trepte în loc să urce. A fost construită astfel pentru că localnicii creştini au vrut o biserică frumoasă, care să nu stârnească, însă, mânia căpeteniilor otomane. Era ordin de la sultan ca nicio biserică a creştinilor să nu fie mai înaltă decât geamiile.

Sursa foto histria-cheiledobrogei.ro

Biserica îngropată de la Istria - Constanţa Foto histria-cheiledobrogei.ro

Aşa că oamenii locului au găsit soluţia de a-şi face cea mai înaltă biserică din ţinut, măsurată de la adâncimea de 1 metru sub nivelul solului. Ei au adus piatră antică din cetatea Histria, apelând la un artificiu de construcţie care face din bisericuţa îngropată o catedrală în miniatură cu o sonorizare impresionantă. În zidurile sale au fost aşezate 52 ulcioare care să dea rezonanţă cântărilor bisericeşti. Stâlpii bisericii se sprijină pe coloane antice, iar capitelurile ionice sunt încă vizibile. Zidurile bisericii sunt sprijinite pe exterior de contraforţi masivi din lemn. Clopotniţa este separată de biserică, străjuind intrarea în curtea lăcaşului de cult, unde îşi dorm somnul de veci eroi din cele două Războaie Mondiale. Lângă biserică este amenajat muzeul unde sunt expuse obiecte de preţ, pentru spiritualitatea locului. Biserica de la Istria este inclusă pe lista Monumentelor de patrimoniu din ţara noastră.

Intraţi în judeţul Tulcea

După Histria, drumul trebuie continuat la Enisala. Fortăreaţa se află pe teritoriul comunei Sarichioi, care deţine o serie de recorduri: este cea mai mare comună din judeţul Tulcea, este situată pe malul celui mai mare lac de apă dulce din ţară, lacul Razelm, şi este casa celor mai mulţi ruşi-lipoveni din România. Enisala contribuie la panoplia de recorduri a aşezării: este singura fortăreaţă medievală rămasă în picioare de pe teritoriul Dobrogei, fiind întemeiată în secolul 13 de bizantini şi genovezi.

Sursa foto Dan Cojocaru

Treceţi apoi prin pădurea de la Babadag şi mergeţi spre Munţii Măcinului, unde veţi vedea cei mai vechi munţi ai României, din lanţul Hercinic, format acum 295 milioane ani. Vârful cel mai înalt este Ţuţuiatu (467 metri) de pe Culmea Pricopanului, iar escalada spre el începe din comuna Greci, formată de italienii care lucrau în cariera de piatră. În Parcul Natural Munţii Măcinului aveţi de străbătut trasee turistice, cu ghizi sau fără, iar tot ce trebuie să ştiţi aflaţi de la centrul de informare de la Greci.

Citește și: Turism fără graniţe în regiunea Istro-pontica

Triunghiul spiritual format din Celic Dere, Cocoşu (Niculiţel) şi Saon trebuie cunoscut, ca un reper pentru credinţa creştină păstrată pe acest meleag dintre Dunăre şi Marea Neagră, indiferent de vremuri. Icoane făcătoare de minuni care se curăţă singure, măicuţe şi călugări care ascund tulburătoare poveşti de viaţă şi peisaje liniştitoare găsiţi în acest colţ de Dobroge.

Înapoi spre Constanţa

Coborâţi spre sud ca să vă întoarceţi la Constanţa, trecând prin Cheile Dobrogei - rezervaţia naturală în care urmele Jurasicului se văd încă. Malul Dunării merită străbătut cu viteză de croazieră, de la Hârşova până la Ostrov, parcurs presărat de cetăţi antice şi de muzee arheologice şi de artă. La Hârşova este Muzeul Carsium, fondat de o familie de cărturari ai locului, Cotovu. Edificiul a cărui istorie este legată de regii României a fost inaugurat în 1904 de Regele Carol I, redeschis de Regele Ferdinand în 1926 şi apoi de Regele Mihai în 2006. Iar la Topalu există singurul muzeu rural de artă din România, intitulat „Dinu şi Sevasta Vintilă“, după numele învăţătorilor din sat al căror fiu, medicul Gheorghe Vintilă, şi-a donat colecţia particulară cuprinzând opere de artă semnate de Nicolae Grigorescu, Nicola Tonitza, Ion Jalea, Oscar Han şi o întreagă pleiadă de maeştri ai picturii şi sculpturii.

Monumentul de la Adamclisi este încă o filă extrem de importantă din istoria neamului nostru, pe care trebuie să o citiţi. A fost ridicat de Împăratul Traian în anii 106-109, în semn de respect pentru dacii care s-au luptat aici pe viaţă şi pe moarte cu romanii, în cea mai sângeroasă bătălie din războaiele daco-romane. În jurul grandiosului Tropaeum Traiani s-au aşezat soldaţii romani lăsaţi la vatră, care s-au căsătorit cu fetele localnicilor. Adamclisi a fost cândva cea mai mare aşezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei, fiind devastat de valurile de popoare migratoare. Simbolul său a fost restaurat în 1977, iar vestigiile sunt păstrate în muzeul amenajat în apropiere. Localnicii spun că din vârful monumentului înalt de 40 metri se vede uneori, în zilele senine, marea.

Colţul istoriei

În colţul de sud-vest al Dobrogei este un punct important al credinţei neamului. Peştera Sfântului Andrei de lângă comuna Ion Corvin este locul unde a pătruns creştinismul pe teritoriul ţării noastre. Iar nu departe se află Mănăstirea Dervent, unde artişti, copii sau oameni de ştiinţă îşi petrec tabere creative, fiind totodată singurul loc din eparhia Tomisului unde se practică obiceiuri arhaice ale ortodoxiei.

Tot în zonă trebuie văzute rezervaţia naturală Canaraua Fetii şi cele trei bisericuţe din nuiele, de la Izvoarele, Strunga şi Satu Nou, unicat în România - construite, de asemenea, fără turle. Dacă Dunărea este paşnică, treceţi cu barca pe insula Păcuiul lui Soare pentru a vedea vestigiile cetăţii Vicina. Mergeţi paralel cu graniţa bulgară, prin rezervaţiile naturale de la Dumbrăveni sau Hagieni pentru a ajunge la Vama Veche, de unde porniţi în sus, de-a lungul ţărmului Mării Negre.

Lângă Vama Veche, la Limanu sunt peşterile, lacurile gemene cu apă sărată şi apă dulce sau portul de yachturi. Zona Olimp - 23 August - Tuzla este înţesată de plaje sălbatice bine ascunse, la distanţe de 4-5 kilometri de drumul principal. În pădurea de la Comorova din Neptun s-a deschis din vara 2015 un parc de aventură, iar la Mangalia se poate face echitaţie la herghelia de pe şoseaua Constanţei.

După un asemenea periplu, călătorii merită un popas la una dintre cramele sau cherhanalele de pe litoral: dacă vreţi simplitate şi fum de grătar rămâneţi la Vama Veche, dacă vreţi rafinament aveţi de unde alege, de la Olimp până la Agigea, Taşaul sau Murfatlar.