VIDEO Rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop: „Avem universităţi de ruşine păstrate în virtutea unui spirit colectivist de întrajutorare tovărăşească”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ioan-Aurel Pop la ceremonia de deschidere a anului universitar. FOTO: Remus Florescu
Ioan-Aurel Pop la ceremonia de deschidere a anului universitar. FOTO: Remus Florescu

Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“, Ioan-Aurel Pop, a criticat, în discursul ocazionat de deschiderea anului universitar, sistemul de educaţie superioară din România în care există mai multe universităţi decât licee, multe dintre ele fiind „de ruşine”.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan-Aurel Pop, şi-a început discursul menţionând aspecte pozitive din activitatea instituţiei pe care o conduce. Cuvântarea a continuat într-o notă critică la adresa Guvernului şi a sistemului:

„Din păcate nu toate aspectele activităţii noastre au fost şi sunt de lăudat. Se pare că din epoca interbelică încoace de când ne tot sincronizăm cu Europa în chestiunea studiilor universitare nu am putut, nu am vrut sau nu ne-am priceput să ţinem drumul cel bun şi ştacheta foarte sus. Azi avem aproape mai multe universităţi decât licee. (....) Avem universităţi de stat care au aproape din bugete din fonduri private şi universităţi particulare care sunt sprijinite de stat. Avem universităţi performante la nivelul nostru, nestimulate pentru menţinerea şi sporirea performanţei, şi universităţi, îmi cer scuze pentru cuvânt, de ruşine, păstrate în virtutea unui spirit colectivist de întrajutorare tovărăşească desuet şi păgubos. În ce fel de ţară a Uniunii Europene în care se creează un Minister al Cercetării în care nu este cuprins învăţământul superior. Unde se face cercetare performantă dacă nu în universităţi”, a susţinut rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop.

Rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop, crititică Ministerul Cercetării în discursul de deschidere a anului universitar

Aveţi mai jos întregul discurs: 

„Distinşi oaspeţi,

Dragi colegi şi studenţi,

Mi-ar plăcea – spun asta din nou – să vă pot înştiinţa că începem al 436-lea an

academic, dar nu ar fi exact. Aş putea, totuşi, s-o fac „vag şi mitic”, cum zicea

profesorul meu de filosofie, Ion Aluaş, mai ales că trăim în epoca post-modernă, nu a

adevărului-corespondenţă şi nici a adevărului-coerenţă, ci a adevărului-semnificaţie,

a adevărului construit după sensibilitatea fiecăruia. Dar, dincolo de acest relativism

fără frontiere, de la 1581 încoace, au fost puţini ani aici la Cluj fără şcoală superioară,

fără şcoală serioasă, indiferent de limba în care s-au făcut studiile.

După o creştere nesănătoasă sau după o „criză de creştere” din vremea când

prosperitatea părea eternă, această universitate s-a stabilizat de ani buni la circa 40-

42.000 de studenţi, la toate nivelurile şi formele de studiu. În vară am avut înscrişi cu

11% mai mulţi candidaţi decât anul trecut şi am înmatriculat în anul I peste 15.500 de

studenţi. Instituţia are circa 1.500 de cadre didactice titulare, dintre care aproape 800

sunt lectori şi asistenţi. Ne pregătim de noi programe de licenţă şi de masterat la

Chimie şi Inginerie Chimică, la Biologie şi Geologie, la Ştiinţe Politice,

Administrative şi ale Comunicării, la Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, la Sociologie

şi Asistenţă Socială, la Studii Europene, la Teologie Ortodoxă, la Teologie Reformată.

Noile programe sunt fireşti, ca şi renunţarea la unele vechi, iar faptul arată că ne

încadrăm în dinamica societăţii.

UBB a lansat chiar înainte de începerea anului universitar anterior Institutul

de Studii Avansate în Ştiinţă şi Tehnologie (STAR-UBB). Institutul reprezintă o

dimensiune importantă în strategia universităţii de a fi o universitate de top mondial,

de excelenţă, cu modele de bune practici internaţionale, aidoma universităţilor de tip

world-class. În anul academic 2016-2017, STAR-UBB a oferit burse (fellowships) pentru

profesori internaţionali, burse acordate de firme, burse pentru studenţi – Doctoratul

European, burse pentru tinerii cercetători şi pentru studenţii de performanţă,

fellowships interne. De asemenea, s-a dezvoltat Oficiul de Management şi Transfer

Tehnologic şi Cognitiv prin încurajarea inovării antreprenoriale, încurajarea

brevetării/ patentării, servicii inovatoare către comunitate.

UBB a obţinut rezultate foarte bune şi în ierarhizările internaţionale,

menţinându-şi poziţia printre cele mai bune 2-3% din cele aproximativ 27.000 de

universităţi ale lumii. Astfel, UBB este singura universitate din România prezentă în

Academic Ranking of World Universities/ ARWU, cunoscut şi ca ranking-ul Shanghai al

universităţilor, considerat cel mai vechi şi cel mai prestigios clasament internaţional

prin prisma indicatorilor de excelenţă – prioritar de cercetare – folosiţi în analiză. În

această ierarhizare, Universitatea Babeş-Bolyai ocupă poziţia 601-700 la nivel

internaţional, mai exact 614 (între primele 2,3% universităţi ale lumii). În ceea ce

priveşte rezultatele pe domenii, conform Clasamentului Shanghai, UBB se află pe

poziţia 201-300 la Matematică, în timp ce la Inginerie Mecanică UBB ocupă locul 37

din 300 de poziţii incluse în clasament. În Times Higher Education Ranking, una din

cele mai complexe ierarhizări internaţionale ale universităţilor, combinând criterii

academice legate de educaţie, cercetare, relaţia cu mediul socio-economic şi

internaţionalizare, UBB se află pe prima poziţie la nivel naţional, respectiv pe

poziţiile 601-800 la nivel internaţional. University Ranking by Academic Performance, un

clasament internaţional al universităţilor focalizat pe activitatea de cercetare de

prestigiu, poziţionează şi el Universitatea Babeş-Bolyai pe primul loc între

universităţile româneşti.

Asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi studenţii universităţii a fost un

deziderat pentru atingerea căruia s-au depus eforturi susţinute de către Biroul pentru

studenţi cu dizabilităţi (BSD), care a organizat 18 activităţi (workshop-uri, seri

societale, activităţi sportive etc.), la care au participat 615 persoane (studenţi de la

UBB cu şi fără dizabilităţi, dar şi studenţi ai USAMV şi UMF, Alumni UBB).

Stimularea studenţilor cu rezultate deosebite a reprezentat un alt obiectiv

major, în iulie 2017 organizându-se a V-a ediţie a concursului „Tabăra de

Performanţă pentru studenţii UBB”, prin intermediul căruia 40 de studenţi cu

performanţe deosebite au petrecut o săptămână la Baza de la Baru, jud. Hunedoara.

De asemenea, a avut loc a doua ediţie a conferinţei doctoranzilor UBB

„Interculturalitate şi Interdisciplinaritate”, la Baru, şi a fost sprijinită activitatea

Colegiului Studenţesc de Performanţă Academică (CSPA), structură ce reuneşte

studenţi de la diferite facultăţi ale UBB, cu scopul de a stimula cercetarea inter- şi

trans-disciplinară aplicativă. De asemenea, liniile maghiară şi germană au înregistrat

rezultate deosebite, inclusiv în sprijinirea studenţilor excepţionali, un exemplu 

elocvent fiind studenţii de la Ştiinţe Economice care au ajuns la Harvard, sau

studenţii ce au obţinut rezultate deosebite la concursurile studenţeşti.

Excelenţa interdisciplinară a fost reflectată şi prin faptul că UBB a câştigat

toate cele opt proiecte depuse pentru finanţările ce privesc dezvoltarea instituţională.

În ceea ce priveşte învăţământul deschis la distanţă/ cu frecvenţă redusă, în

ultimele 12 luni s-a construit cadrul normativ pentru acordarea de burse de

performanţă pentru studenţii de la ID/ IFR, cadru care va permite consolidarea

poziţiei de lider naţional a UBB pe această formă de învăţământ. UBB şi-a dezvoltat

şi portofoliul de cursuri de formare continuă, prin introducerea de cursuri deschise şi

ateliere realizate în parteneriat .

Presa Universitară Clujeană (PUC), editura ce funcţionează în cadrul UBB,

este unica dintre editurile universitare româneşti ce deţine o platformă de e-book-uri.

La ora actuală, 55% din apariţiile PUC sunt sub formă de e-book. La Târgul

Internaţional de Carte LIBREX, Iaşi, ediţia a XXV-a, 10-14 mai 2017, PUC a obţinut un

valoros Premiu „Mihail Kogălniceanu”, pentru editarea de carte ştiinţifică şi de

specialitate. Anul acesta au fost prezente la târg peste 150 de edituri, din care doar 14

au fost premiate.

UBB a continuat politica de deschidere către comunitate. De pildă, a organizat

o serie de campanii cu impact major, precum campania publică de donare de sânge

„Donează şi tu! UBB dă startul”, campania de ecologizare a campusului studenţesc

Haşdeu, cu peste 100 de participanţi, campania de împădurire derulată în Parcul

Sportiv „Iuliu Haţieganu”, la care au participat peste 200 de studenţi, marşul lecturii

şi altele.

Anul acesta a absolvit şi prima cohortă a programului EMBA (Executive Master

of Business Administration), program derulat în colaborare cu University of Hull din

UK.

Din păcate, nu toate aspectele activităţii noastre au fost şi sunt de lăudat. Se

pare că, din epoca interbelică încoace, de pe când ne sincronizaserăm în oarecare

măsură cu Europa în chestiunea studiilor universitare, nu am mai putut, nu am mai

vrut sau nu ne-am mai priceput să ţinem ritmul cel bun şi ştacheta foarte sus. Azi

avem aproape mai multe universităţi decât licee, între care (mă refer la cele din

urmă), spre sporirea confuziei, unele sunt „colegii” şi chiar „colegii naţionale”; avem

universităţi de stat în care aproape jumătate din bugete provin din fonduri private şi 

universităţi particulare sprijinite de stat; avem universităţi performante (la nivelul

nostru), nestimulate pentru menţinerea şi sporirea performanţei şi universităţi de

ruşine, păstrate în virtutea unui spirit colectivist, de „întrajutorare tovărăşească”,

desuet şi păgubos.

Ce fel de ţară a Uniunii Europene este aceea în care se creează un minister al

cercetării care nu este şi al învăţământului superior? Fireşte, în universităţi li se

transmite studenţilor nivelul înalt de cunoştinţe la care a ajuns, după milenii de

eforturi, omenirea în fiecare domeniu sau specialitate, dar profesorii, cercetătorii şi

studenţii din universităţi trebuie să facă şi cercetare, iar în ultimele două cicluri

(masterat şi doctorat) mai ales cercetare. Conform legii, orice cadru didactic din

universităţi este obligat să facă şi cercetare. În toate ţările avansate ale lumii,

cercetarea de bază se face în universităţi. Cum să facem cercetare, din moment ce

ministerul adiacent este rupt de învăţământul superior din România, iar fondurile de

stat alocate cercetării sunt la sub un procent din buget?

Pentru cercetare avansată, este nevoie de documentare serioasă, pe care o

facem prin varii mijloace, unul, extrem de important, fiind şi Asociaţia numită

ANELIS Plus. Există contracte încheiate de universităţi, care plătesc anual o sumă nu

mică – în funcţie de mărimea fiecăreia – în schimbul accesului la bazele de date

necesare cercetării. În acest an, numita asociaţie şi-a arogat o nepermisă atitudine de

„independenţă”, obligând universităţile să agreeze o seamă de cheltuieli (pentru

achiziţii şi alte scopuri) imposibil de controlat de „contribuabili” şi care riscă să fie

declarate „cheltuieli neeligibile”. Menţionăm că o parte importantă din sumele

pentru ANELIS Plus, dincolo de banii daţi de universităţi şi de alte entităţi de

cercetare, provin din bani puşi la dispoziţie de Ministerul Dezvoltării. Oare

instituţiile publice din România dau fonduri din bugetele lor pentru asociaţia

pomenită ori pentru cercetătorii din România şi pentru fireasca lor documentare?

În lege scrie că acreditările domeniilor, facultăţilor, universităţilor etc. se fac în

România prin agenţii specialitate, aflate în concurenţă, spre stimularea eficienţei şi

corectitudinii, care să conducă la „excelenţă” (cuvânt care ne place de ceva vreme).

De ani buni avem o singură agenţie de acest fel, numită A.R.A.C.I.S., stăpână pe piaţă

şi discreţionară, care acţionează şi bine şi rău, fiindcă nu o stimulează nimic spre

perfecţionare.

Nu cu multe luni în urmă, s-a anunţat că reducerile de salarii din urmă cu

aproape zece ani – combătute cu succes în instanţă de multe cadre didactice şi de

sindicate – au fost abuzive şi că statul va returna treptat sumele pierdute de salariaţi.

Acum ni se spune că „reparaţia” se poate face din veniturile proprii ale

universităţilor care au asemenea fonduri. Cele care nu au, vor primi diferenţele de la

stat. Prin urmare, cei care s-au chivernisit bine şi au reuşit să facă economii pentru a-

şi asigura buna funcţionare şi performanţa urmează să fie pedepsiţi, iar cei care nu

au decât venituri de la buget vor primi şi pentru completările de salarii tot de la

buget! Ce fel de socoteală este asta? Evident, una păguboasă, rezultată dintr-o

practică istorică păguboasă. La fel au făcut şi stăpânii, străini sau locali, în istoria

noastră: au confiscat pentru biruri şi pentru altele de la românii care produceau mai

mult decât aveau nevoie pe moment; asta până când românii au început să înţeleagă

şi să nu mai producă decât atât cât aveau nevoie ca să nu moară de foame! Asta în

vreme ce alte popoare produceau pentru piaţă, făceau economii, băteau monedă,

întemeiau bănci profitabile, pe baza unei producţii eficiente şi competitive.

Ce să facem cu universităţile româneşti bune – câte au mai rămas! –,

universităţi spre care vin studenţii şi profesorii, care reuşesc să aducă şi studenţi şi

profesori străini şi care au un brand creat de multă vreme? Să le facem otova cu

celelalte şi să-i lăsăm senini pe toţi absolvenţii de liceu de vârf să meargă în lume! Ce

soluţii ne mai rămân să construim performanţa în şcoala superioară românească,

decât lamentările?

Cred că avem obligaţia morală, ca membri ai corpului nostru academic, ai

Consorţiului „Universitaria”, ai Consorţiului „Uniunea Universităţilor Clujene”, să

fim solidari şi să protestăm. A rămâne pasivi înseamnă a condamna şcoala

românească la un marasm mai mare decât cel în care se află acum, iar pentru aceasta

nu vom fi iertaţi de istorie, dar mai ales de poporul român. „Somnul raţiunii naşte

monştri!” Nu trebuie să uităm niciodată acest adevăr verificat de experienţa omenirii

şi să construim în continuare, cu speranţa în bine.

Încrederea în universitate este parte a încrederii generale în instituţiile

statului, ale comunităţii. Ea vine după decenii şi secole de muncă asiduă şi de

rezultate bune. Ea nu se poate cumpăra! Drumul încrederii începe cu respectul faţă

de această instituţie venerabilă. Dacă am reuşit să înmatriculăm în acest an circa

15.500 de studenţi la UBB, înseamnă că lumea românească are încredere în UBB, ceea 

ce nu este puţin lucru! Oamenii au încredere în UBB, iar UBB trebuie să disemineze

încredere în viaţă, în sensul ei, în instituţii, în valori şi virtuţi, în patria care ne ţine pe

toţi.

Prin virtuţi, valori şi încredere, diseminate prin instruire şi educaţie, ducem

omenirea şi ţara mai departe. Spiritul de libertate academică ne conduce în acţiunile

noastre. Libertatea neconstrânsă a spiritului ne ajută să obţinem performanţă, adică

să fim cum se cuvine. Între modalităţile de cultivare a virtuţilor şi valorilor, dialogul

devine fundamental. Acest dialog colegial înseamnă şi polemici cordiale, înseamnă

dreptul la opinia liberă, la acel schimb de idei, benefic pentru comunitate.

Universitatea este un empireu al muncii oneste, neconstrânse de nimic, libere şi

liniştite, un spaţiu în care se intră cu încredere, speranţă, confort moral şi spiritual.

Universitatea creează coeziune întru diferenţă, cu scopul cultivării virtuţilor,

valorilor şi încrederii în societatea noastră, în ţara noastră, în viitorul nostru. Să avem

încredere şi să ne bucurăm, aşadar.

Citeşte şi

INTERVIU Acad. Ioan-Aurel Pop,  rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“: „Trebuie să dispară ideea că profesorul e stăpân“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite