Prorectorul UBB, despre politica privind Educaţia a Guvernului PSD: revenim la un model comunist care ne va „îngropa“

Prorectorul pentru cercetare al Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, critică decizia Guvernului PSD de a împărţi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Separarea Educaţiei de Cercetare prin organizarea a două ministere independente reprezintă reîntoarcerea la un model comunist, care nu poate asigura competitivitate ţării, este de părere David.

”Modelul separării învăţământului şi cercetării a existat în comunism şi am văzut ce a generat!”, a susţinut, într-o postare pe blogul personal Daniel David, protectorul pentru Cercetare al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, după anunţarea Guvernului PSD. Mai exact este vorba despre decizia de a împărţi fostul Minister al Educaţiei şi Cercetării în Ministerul Educaţiei, care va fi condus de Pavel Năstase, şi Ministerul Cercetării, condus de Constantin Valeca. 

„PSD dezamăgeşte din nou”

„Partidul Social Democrat (PSD) reuşeşte să dezamăgească din nou. Pe când crezi sau speri că, iată, chiar poate intra ca mentalitate în social-democraţia europeană modernă, te izbeşte cu nişte decizii vetuste care te îngheaţă. Ultima decizie pe această temă este separarea educaţiei de cercetare, prin organizarea a două ministere independente în noul guvern PSD. Nu ştiu cine i-a sfătuit, dar, sincer, a fost un sfat prost! Când în toată lumea se vorbeşte de integrarea educaţiei (mai precis a învăţământului superior) şi cercetării într-o arie comună a educaţiei şi cercetării – pentru a uni eficient generarea, diseminarea şi utilizarea cunoaşterii -, noi avem din nou „inovaţii” instituţionale care ne vor îngropa. Nu ajunge că suntem pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte performanţa învăţământului preuniversitar (vezi rezultatele la testele P.I.S.A), învăţământului universitar (vezi clasamentele universităţilor) şi cercetării ştiinţifice (vezi clasamentele bazate pe inovaţie), – asta în condiţiile în care potenţialul nostru de inteligenţă şi creativitate nu este mai prejos -, dar cu noua opţiune administrativă a PSD se pare că chiar vrem să ne aşezăm bine pe aceste locuri, cu impact nefast asupra competitivităţii ţării şi calităţii vieţii oamenilor”, arată David. 

„Ieşirea României din impas depinde de educaţie şi cercetare”

„Oricine cunoaşte modelele educaţionale internaţionale înţelege că ieşirea României din impasul perpetuu (ex. ba economic, ba politic, etc.) şi intrarea în modernitatea europeană de astăzi depind de organizarea competentă şi înţeleaptă a ariei româneşti a educaţiei şi cercetării. (...) Dacă nu înţelegem să punem în centrul oricăror „proiecte de ţară” sau politici publice de arhitectură a ţării actul educaţional şi de cercetare, ca motor generator, atunci nu ne utilizăm potenţialul intelectual bun de inteligenţă şi creativitate şi suntem astfel condamnaţi la înapoiere, sărăcie şi marginalizare într-o lume tot mai globalizată”, arată prorectorul. 

Cum e în ţările performante

David argumentează de ce crede că împărţirea Ministerului Educaţiei şi Cercetării este o decizie greşită, exemplificând cu modele din alte ţări: „Aşadar, se poate observa că în ţările moderne şi competitive cercetarea/ ştiinţa este în aceeaşi structură administrativă cu educaţia (mai ales cea legată de învăţământul superior). Aşa cum am spus mai sus, numai astfel se pot uni eficient generarea, diseminarea şi utilizarea cunoaşterii, pentru a asigura competitivitate ţării şi bunăstare oamenilor. Modelul separării învăţământului şi cercetării a existat în comunism şi am văzut ce a generat!”.
 

Astfel, prorectorul dă exemplul de organizare al unor ţări cu performanţe în Educaţie şi Cercetare: 

• Danemarca – Ministry of Higher Education and Science

• Franţa – Ministry of Higher Education and Research

• Germania – Federal Ministry of Education and Research

• Italia – Ministry of Education, University, and Research

• Japonia – Ministry of Education, Culture, Sports, Science, and Technology

• Marea Britanie – Minister of State for Universities and Science

• Norvegia – Ministry of Education and Research

• Olanda – Ministry of Education, Culture and Science

• Suedia – Ministry of Education and Research.”

„Speranţa normalizării cu care a venit PSD moare”

David este de părere că modelul adoptate de Guvernul PSD provine din perioada comunistă şi şi-a demonstrat limitele: „Aşadar, speranţa „normalizării” cu care a venit PSD moare, cel puţin în domeniul educaţiei şi cercetării, întorcându-ne la un model bine aşezat din perioada comunistă, în care universităţile „predau”, iar cercetarea „adevărată” se face în institutele de cercetare de către oameni „atestaţi” prin patalamale/hărtii, nu neapărat prin rezultate ştiinţifice! Atenţie, nu vreau să alunecăm în discursul steril legat de cine este mai important în cercetare: universităţi vs. institute de cercetare! Cercetători buni şi slabi există în ambele structuri. Astăzi, în lumea modernă, logica nu este „universităţi SAU institute”, ci „universităţi ŞI institute”, rolul mai important sau mai puţin important în cercetare fiind determinat de performanţa obţinută.”

„Dacă PSD chiar doreşte o Românie normală, cele două ministere trebuie reunite”

„Încă mai sper ca cei doi miniştri, oameni cărora trebuie să le acordăm iniţial credit şi bună-credinţă, vor face tot posibilul să unească ministerele în politicile lor, pentru a nu ne îngropa definitiv prin reglementări şi practici diferite, depăşite de vremuri. Acelaşi lucru îl sper de la comisiile de specialitate din parlament, care, dacă doresc, pot servi ca „gardieni” ai normalităţii academice. De siguranţă, poate că primul-ministru al României ar putea monitoriza şi asigura această integrare funcţională printr-un consilier/grup de experţi în cadrul cancelariei proprii. În viitor însă, dacă PSD chiar doreşte o „Românie normală”, cele două ministere trebuie reunite (cel puţin învăţământul superior şi cercetarea, dacă nu educaţia şi cercetarea)!
 

Păcat că prin astfel de decizii, fără analiză de substanţă, nu doar că ratăm o şansă de a ne utiliza potenţialul intelectual bun de inteligenţă şi creativitate pe care îl avem ca popor, dar facem paşi fermi spre trecut, inventând din nou (oare a câta oară şi când vom înţelege că trebuie să ne oprim…?) instituţii care ne blochează acest potenţial. Astfel ne rupem de aria europeană/internaţională a educaţiei şi cercetării, marginalizându-ne noi, fără să ne forţeze nimeni!”, concluzionează Daniel David. 

Cine este Daniel David 

Potrivit Thomson ISI/Web of Science, Daniel David (43 de ani) este psihologul român cu cel mai mare impact în literatura de specialitate naţională şi internaţională, prin numărul de citări în comunitatea ştiinţifică. Din 2007 este şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul UBB. În ianuarie 2013 a fost numit director responsabil cu cercetarea la faimosul Institut american Albert Ellis din New York. Universitarul este autor al volumului „Profilul psihologic al poporului român”. La începutul anului 2016 a fost numit prorector care răspunde de cercetare în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. 

Citeşte şi

De ce nu are România o cercetare de top ca afară. Daniel David: „Universităţile spun că vor să promoveze în ranking-uri, dar nu iau în calcul criteriile de acolo“

România vrajbei noastre. De ce suntem construiţi psihologic să ne urâm: scandalul Antenelor şi ce a fost greşit în „Ne-am luat ţara înapoi”