O nonagenară din Africa de Sud cere retrocedarea cetăţii medivale Bologa din judeţul Cluj

Cetatea Bologa a fost construită în secolul al XIII-lea. FOTO: Călin Precup

O instanţă din Cluj va pronunţa, zilele acestea, o hotărâre în unul dintre cele mai spectaculoase procese de retrocedare din România. Nonagenara Jelen Tivadar Karolyne, care trăieşte în Africa de Sud şi pretinde că este moştenitoarea grofului maghiar Banffy Miklos, cere retrocedarea a  circa 200 de hectare de pădure şi teren, în comuna Poieni, inclusiv a cetăţii medievale Bologa.

Judecătoria Huedin va pronunţa zilele acestea o hotărâre privind solicitarea de retrocedare a circa 200 de hectare de pădure şi teren, în comuna Poieni. În cerere este cuprinsă şi cetatea medievală Bologa. 

Constantin Gheorghe Boca, primarul comunei Poeini, a declarat pentru „Adevărul” că procesul a început în luna mai a anului trecut şi este pe ultima sută de metri: „Este vorba despre o zonă care cuprinde mai ales păduri care aparţin Primăriei Poieni şi cetatea medievală. Cererea a fost făcută de un avocat care are împuternicire de la o doamnă de 97 de ani care locuieşte în Africa de Sud şi susţine că este fiica grofului Banffy Miklos”. 

Proces istoric de expropriere 

Primarul susţine că s-au deschis procese la mai multe primării din zonă, cerându-se un total de aproximativ 13.000 de hectare. „Din informaţiile pe care noi le avem terenul care face obiectul procesului a fost expropriat de statul român în anii 20. A fost un proces de expropriere a mai multor nobili maghiari care au primit despăgubiri pentru terenuri. Problema este că încă nu am găsit actul de expropriere”, mai susţine edilul. Terenurile menţionate ar face parte din procesul de expropriere a moşierilor maghiari după Unirea din 1918. Pentru stingerea litigiilor dintre statul român şi nobilii maghiari s-a format Tribunalul Arbitral Româno-Maghiar de la Paris. Plăţile despăgubirilor stabilite de acest tribunal se făceau din Fondul Agrar, fond deschis de România la o bancă din Elveţia. Conform documentelor de arhivă din Ardeal, au fost expropriaţi 367 de nobili maghiari.  În dosarele pe care le mai are pe rol petenta,  ea se recomandă Jelen Tivadar Karolyne, născută Banffy Katalin Maria. 

Cetate în curs de reabilitare

Cetatea Bologa este una dintre cele mai vechi şi mai bine conservate clădiri de acest tip din Transilvania, fiind construită, potrivit documentelor, la sfârşitul secolului al XIII-lea. Edilul a dezvăluit pentru Ziarul Făclia că primăria doreşte să reabiliteze cetatea pentru a putea fi valorificată turistic. În acest sens, edificiul medieval va fi suspus în acest an unuiprogram de reabilitare în cadrul unui proiect cu finanţare europeană de 500.000 de euro. Săptămâna trecută a fost semnat contractul pentru demararea acestui proiect, urmând ca până în toamnă să fie finalizate lucrările. Proiectul propune  defrişarea cetăţii, punerea în siguranţă, consolidarea, reabilitarea, cercetarea arheologică şi amenajarea acesteia ca ruină în scop turistic prin realizarea de scări şi platforme de acces, căi de circulaţie în interior şi dotare cu locuri de şezut. Vor fi făcute scări metalice şi refăcute planşeele din interiorul donjonului pe poziţiile iniţiale din structura metalică. Totodată, proiectul prevede o copertină din sticlă pe structura metalică. 

Istoria cetăţii

Cetatea a fost atestată documentar pentru prima dată la începutul anilor 1300. Motivul principal pentru care Cetatea Bologa a fost ridicată are legătură cu interesele strategice ale regelui Carol Robert de Anjou în relaţia cu nobilimea transilvăneană rebelă, cu care a şi intrat în război între anii 1315 şi 1324, se arată pe portalul descoperalocuri.ro.  Datorită noii cetăţi, el a putut nu numai să îşi deschidă un drum strategic spre inima Transilvaniei dar şi să evite vechiul Drum al sării, dominat în bună parte de adversarii săi.

În 1399, Cetatea Bologa este oferită ca dar domnitorului muntean Mircea cel Bătrân, alături de cetatea Branului, în semn de apreciere pentru implicarea sa în lupta împotriva Imperiului Otoman. Însă adevărata importanţă a acestei fortificaţii s-a evidenţiat două secole mai târziu când ea a ajuns în centrul luptelor dintre transilvăneni şi armata imperială hapsburgică. 

Aruncată în aer de turci 

În secolul XVII, cetatea a devenit din nou un punct strategic în momentul în care forţele otomane au încercat să treacă prin defileul Crişului Repede, fiind respinse de garnizoana staţionată în cetate, aşa cum s-a întâmplat şi ulterior în mai multe rânduri. De fapt, atât de deranjantă s-a dovedit Cetatea Bologa încât în 1669, sultanul de la acea vreme a ordonat distrugerea ei.

În timpul luptelor de eliberare conduse de Francisc Rakoczi al II-lea între 1703 şi 1711, Cetatea Bologa a fost aruncată în aer de susţinătorii imperiului pentru a nu fi cucerită de adversari. În urma acestui act distructiv, doar turnul principal şi o parte din ziduri au rămas în picioare. Iar ma târziu, când în 1910 au încept lucrări parţiale de restaurare ce au vizat doar donjonul, acesta a primit un acoperiş nou, care din păcate s-a distrus datorită lipsei de îngrijire a locului, arată surs citată.