De ce votează românii cum votează. Ardelenii au tras ţara spre dreapta în 1996 şi i-au refuzat pe Băsescu în 2004 şi pe Geoană în 2009
0
Primele alegeri democratice de după căderea comunismului au consemnat o prezenţă record o românilor la urne, care, foarte probabil, nu va mai fi atinsă niciodată.
Alegeri democratice. Peste 86 la sută dintre românii cu drept de vot s-au dus atunci să aleagă liber, pentru prima oară, un preşedinte pentru ţara lor, după zeci de ani în care li s-a impus unul.
Rezultatul alegerilor a fost la fel de categoric precum prezenţa la urne: Ion Iliescu, candidatul Frontului Salvării Naţionale, câştiga în 20 mai 1990 preşedinţia României cu 85,07 la sută, fiind singurul candidat de după 1989 care câştigă alegerile din primul tur. Învinşii lui Iliescu de atunci au fost liberalul Radu Câmpeanu, care nu a reuşit să adune decât 10,64 la sută din voturile alegătorilor, şi Ion Raţiu, care a candidat din partea PNŢCD adunând doar 4,29 la sută din preferinţele românilor de la acea vreme.
Chiar dacă Ion Iliescu a câştigat detaşat şi în judeţele din Transilvania, regiunea se remarcă, totuşi, prin procente ceva mai mici pentru candidatul FSN, comparativ cu Moldova şi cu partea de sud a ţării, unde peste 90 la sută dintre alegători au mers pe mâna lui. Judeţul din Transilvania unde Iliescu a scos, în 1990, cel mai bun scor, este Alba, cu 88,73%, în timp ce la polul opus este Bihorul, cu 68,38%.
Radu Câmpeanu a adunat cele mai multe voturi în Bihor, 26,44 la sută din total, în timp ce din Alba a cumulat doar 6,78 la sută din sufragii.
Surprinzător este rezultatul scos de candidatul PNŢCD, Ion Raţiu, care într-o regiune în care doctrina ţărănistă a avut, de-a lungul istoriei, o importantă tradiţie, n-a reuşit să scoată decât cel mult 6,69 la sută din voturile unui judeţ. S-a întâmplat în Sibiu, în timp ce în Bistriţa-Năsăud scorul ţărănistului abia a ajuns la 3,61 la sută.
Prezidenţiale 1990 - Ion Iliescu
Prezidentiale 1990 - Radu Câmpeanu
Prezidentiale 1990, Ion Raţiu
Alegerile din 1992 detaşează şi mai mult Transilvania faţă de restul ţării în privinţa opţiunilor politice ale electoratului. În turul I, ce s-a desfăşurat în 27 septembrie 1992, Emil Constantinescu, candidatul Convenţiei Democrate Române, câştiga în aproape toate judeţele din Transilvania. Excepţie au făcut atunci Alba şi Bistriţa-Năsăud, unde, surprinzător, a câştigat candidatul PUNR Gheorghe Funar.
Ion Iliescu recuperează puţin în turul al doilea, când câştigă detaşat în Maramureş şi la mică distanţă de Constantinescu în Sălaj, Alba şi Bistriţa-Năsăud. Restul judeţelor s-au dus, constant, pe mâna lui Emil Constantinescu. Cu toate acestea, Ion Iliescu, candidat al FDSN de această dată, câştigă şi acum alegerile, cu 61,43 la sută din voturile românilor.
Prezidenţiale 1992 - Turul I, Emil Constantinescu
În 1996, Transilvania pune serios umărul la învingerea lui Ion Iliescu, acesta candidând acum din partea PDSR. Alegerile din 1996 consemnează şi un număr record de candidaţi, 15, opt dintre ei obţinând scoruri subunitare în primul tur. În acel prim tur, judeţele din Transilvania şi-au împărţit voturile între Emil Constantinescu şi Gyorgy Frunda, candidatul UDMR, acesta din urmă câştigând detaşat în Harghita, Covasna şi Mureş. Ion Iliescu a câştigat atunci, în Transilvania, doar în Maramureş.
În turul al doilea, votul Transilvaniei a făcut diferenţa. Toate judeţele – inclusiv Harghita, Covasna şi Mureş - au votat masiv candidatul CDR, Emil Constantinescu, acesta câştigând alegerile cu 54,41 la sută din opţiunile alegătorilor.
Prezidenţiale 1996, turul I, Ion Iliescu
În 2000, ardelenii l-au votat în primul tur, cât şi în al doilea (nu atât de mulţi ca în primul tur), pe Corneliu Vadim Tudor preferându-l în locul contracandidatului său, Ion Iliescu. Judeţul BN e cel care l-a votat masiv.
Prezidenţiale 2000, turul I, Ion Iliescu
Prezidenţiale 2000, turul al doilea
În 2004, transilvănenii s-au răzgândit şi l-au votat pe candidatul stângii, Adrian Năstase (marcat cu albastru în harta de mai jos): românii din judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Harghita, Covasna au votat în procent mare cu Năstase, în timp ce doar judeţele Cluj, BN, Alba şi Sibiu au votat cu dreapta, adică cu Traian Băsescu (marcat cu galben pe harta de mai jos).
În 2009, lucrurile se inversează din nou. Dreapta câştigă teren în majoritatea judeţelor din Ardeal, excepţie face judeţul Mureş: 50% votează cu stânga, restul cu dreapta.
Cum se explică aceste schimbări
„Nivelul general de satisfacţie a vieţii din Ardeal, fiind mai ridicat decât în alte zone ale ţării, se resimte şi la vot. Nivelul de trai, şomajul mai scăzut, gradul de urbanizare mai ridicat decât în sud şi o anumită tradiţie politică istorică - partidele istorice vechi, PNŢCD şi PNR (Partidul Naţional Român al lui Iuliu Maniu)- încă se resimt în votul transilvănenilor. De acea mare parte dintre ei se orientează la vot mai degrabă spre dreapta decât spre stânga“, afirmă sociologul Ioan Hosu.
Potrivit studiilor făcute în urma alegerilor din 2009, sociologii susţin că educaţia, starea materială, vârsta, mobilizarea la vot, medil de provenienţă (urban sau rural), religia şi etnia sunt criteriile care duc la construirea unui comportament electoral.
„Cu cât educaţia e mai ridicată înseamnă că voturile se orientează mai degrabă spre dreapta şi nu spre stânga. Cei înstăriţi votează, de regulă, tot cu dreapta. Femeile sunt orientate mai degrabă spre proiecte comunitare, spre proiecte sociale, deci votează, de regulă, cu stânga. Tinerii din urban sunt mai toleranţi faţă de candidaţii ai căror discursuri abordează teme precum divorţul şi orientarea sexuală, acele teme tabu. Majoritatea tinerilor din oraşe, cei educaţi, au votat, la alegerile din 2009, potrivit studiilor, cu Crin Antonescu, i-au dat puţine voturi lui Traian Băsescu şi nu au votat cu Mircea Geoană“, explică Hosu.
Potrivit acestuia, în Transilvania, o variabilă importantă în economia alegerilor este etnia. Aceasta corelată cu religia fac ca o parte dintre alegători - maghiarii, germanii - să voteze cu stânga sau cu dreapta în funcţie de cum li se spune. „În turul doi, maghiarii nu mai au candidat şi, fiind disciplinaţi, îşi orientează votul în direcţia în care primesc indicaţii“, adaugă sociologul.
De ce aceste schimbări în Ardeal
Un alt lucru care ar explica schimbările de orientare la vot în Ardeal ar fi, potrivit unor sociologi, mobilizarea la vot. „De obicei, primarii sunt cei care mobilizează electoratul. Nu există un studiu care să surprindă modul în care primarii mobilizează mare parte din comunitate la vot. În toamnă, la noi, s-a dat un act normativ care permite migraţia dintr-un partid politic într-altul. Acesta ar putea să conteze şi acum, nu într-o foarte mare măsură, dar contează“, consideră Hosu.
O altă explicaţie este impactul estimat al votului, adică ceea ce cred oamenii de ceea ce s-ar putea întâmpla. „Dacă oamenii consideră că va fi un dezastru se duc la vot. Spre exemplu, decât să ajungă Vadim la putere, românii au votat masiv, în al doilea tur, cu Iliescu“, susţine Hosu.
Istoric al mentalităţilor: „Există încă senzaţia că lucrurile importante se decid în spatele uşilor închise“
„Românii nu realizează că votul este pârghia cea mai importantă pe care o au. Există încă senzaţia că lucrurile importante se decid în spatele uşilor închise“, afirmă Toader Nicoară, profesor universitar la UBB şi istoric al mentalităţilor.
Acesta spune că în ţară există o carenţă educativă în general în ce priveşte alegerile şi că unii încă tânjesc după minimul confort oferit de comunism.
Potrivit lui Nicoară, din sondaje reiese că aceia din clasa mijlocie - atât cât poate fi la noi o astfel de clasă - au un sentiment individualist, adică îşi rezolvă singuri probemele fără să fie asistaţi. În schimb, clasa de jos, cei care nu sunt la fel de înstăriţi precum clasa de mijloc, au un sentiment „colectivist“, vor să fie ajutaţi, să li se facă, să li se dea.
„Pe regiuni se întâlnesc diverse categorii sociale. Spre exemplu, În Transilvania, la ţară, există un soi de individualism: dacă tu nu-ţi faci, nu-ţi face nimeni, iar asta există datorită reformei agricole habsburgice, de după 1848, reformă care a dus la crearea unor mici proprietăţi şi la transformarea ţăranilor în mici fermieri. Lucrurile nu au stat la fel şi sud şi est în ciuda reformei agrare a lui Al.I Cuza.
De aceea, Sudul şi Estul votează, de regulă, cu socialiştii şi social-democraţii, Banatul, Vestul Transilvaniei şi Transilvania sunt mai de centru-dreapta decât de centru stânga“, afirmă Toader Nicoară.
Tot el a făcut o comparaţie între modul în care s-au rezolvat problemele în ultimii 25 de ani şi felul în care s-au rezolvat acestea în ultimii 200 de ani: „În ambele cazuri, observăm că este multă improvizaţie şi mult entuziasm de moment. În timp, acest entuziasm dispare. Suntem entuziaşti când ne alegem preşedintele, iar la sfârşitul mandatului său îl urăm pe acel om pe care tot noi l-am ales. Suntem un popor temperamental“, explică istoricul.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
