De ce fermierii români primesc subvenţii UE mai mici decât cei din Europa Occidentală
0
Subvenţiile mai mici ale fermierilor români în comparaţie cu cele ale agricultorilor din Vest sunt motivate de costurile de producţie diferite. Comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, şi europarlamentari români din Comisia de Agricultură au vorbit despre posibilitatea de estompare a acestor diferenţe din 2020 şi 2025. Între timp, fermierii români se plâng că terenul zace nemuncit şi se gândesc să aducă muncitori din Asia.
Una dintre cele mai des invocate probleme în legătură cu relaţia fermierilor români cu autorităţile europene este nemulţumirea cu privire la faptul că agricultorii din Vestul Europei obţin subvenţii mai mari. Întrebat despre acest aspect, în cadrul dialogului cu cetăţenii care a avut loc vineri, la Cluj-Napoca, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Phil Hogan a declarat scurt: „Sunt de acord că există această problemă. Am făcut îmbunătăţiri la propunerile iniţiale privind subvenţiile la hectar astfel încât să se estompeze diferenţele dintre Vest şi Est şi sper că la finalul negocierilor sub preşedinţia României (a Consiliului UE-nr) vom reuşi să terminăm treaba”.
Comisarul nu a explicat ce vrea să spună prin „vom reuşi să terminăm treaba” şi ce înseamnă mai exact „estomparea diferenţelor”. În schimb, mesajul lui a fost foarte clar pentru Guvern: veţi prelua preşedinţia Consiliului UE şi trebuie să puneţi serios această problemă la masa negocierilor.
Costuri mai mari?
„Adevărul” a vorbit cu doi europarlamentari români membri ai Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European pentru a vedea în ce măsură e fezabilă o egalizare/echilibrare a subvenţiilor şi când s-ar putea întâmpla.
Daniel Buda (PNL) susţine că în medie în ţările din Vest subvenţiile sunt cu 30-40% mai mari, dar acest lucru depinde de mai multe situaţii: „În Malta şi Grecia, unde este piatră seacă, sunt subvenţii de 500 – 600 de euro, dar este explicabilă prin faptul că greutatea lor de a face producţie este mai mare”. De asemenea, Buda a precizat că un alt argument se referă la salariile, care în ţări ca Germania, Franţa, Italia sunt mai mari, „doar că în ultima vreme salariile s-au uniformizat”. Printre cele mai mici subvenţii se plătesc în România pentru fâneţe - 100 de euro la hectar pe an, iar cele mai mari sume sunt acordate pentru agricultura ecologică – 431 de euro/ha/an este subvenţia pentru legume certificate ecologic.
Europarlamentarul susţine că diferenţele de subvenţii au fost stabilite şi în funcţie de modul în care România a negociat aceste aspecte.
Buda a mai spus că „în fiecare an ajuns în România zeci de milioane de euro pentru subvenţii. E important şi ca banii să fie investiţi cu cap. În plus, fermierii beneficiază şi de finanţare pentru dezvoltarea fermelor şi asta mai estompează din diferenţe”.
Comisarul pentru Agricultură Phil Hogan a participat la un „dialog cu cetăţenii”, vineri, la Cluj-Napoca, alături de ministrul Agriculturii Daea şi comisarul Corina Creţu. FOTO: Remus Florescu
Din 2020 vor fi majorări
Buda a mai spus că problema a fost ridicată în Comisia de Agricultură de europarlamentarii români şi „prin amendamentele pe care l-am depus în diverse rapoarte am cerut permanent rezolvarea acestei chestiuni şi Comisia a receptat acest mesaj din partea noastră. La noua proiecţie bugetară vorbim despre o creştere a subvenţiilor, nu extraordinar de mare, undeva în jur de 15 – 20 de euro pe hectar”. Noua Politică Agricolă Comună va fi implementată din 2020, deci peste circa doi ani este posibil să avem o majorare a subvenţiilor.
Buda crede că până din 2025 se va ajunge la „un echilibru rezonabil” între subvenţiile pentru Est şi cele pentru Vest.
„Nu e adevărat că avem mâna de lucru mai ieftină”
Gabirela Zoană (PSD), vicepreşedinta Comisiei de Agricultură, susţine că nu mai există diferenţe de costuri de producţie: „Benzina costă la fel peste tot în UE, uneori în România e mai scumpă. Pesticidele au acelaşi preţ. Nu e adevărat că avem forţa de muncă mai ieftină, noi nu mai avem forţă de muncă, satele noastre au rămas goale, ne confruntăm cu o criză a lucrătorilor, care merg la lucru în Italia, Spania, Franţa, Anglia”. Zoană a mai precizat că fermierii francezi câştigă subvenţii duble faţă de cei români, în condiţiile în care practică agricultura industrială la scară largă, ceea ce înseamnă că eficienţa este mult mai mare.
Zoană susţine că în politica agricolă comună post 2020 se va realiza o creştere de circa 17% a subvenţiilor, adică 30-50 de euro în plus. Ambii europarlamentari susţin că echilibrarea subvenţiilor va depinde şi de modul în care se va pune problema în perioada în care România va prelua preşedinţiei Consiliului UE.
„Proprietarii preferă să-şi lase pământul nemuncit”
Simion-Sorin Bob este membru în cooperativa Lunca Someşului şi lucrează circa 30 de hectare de teren, o mare parte din acesta fiind arendat. Legumele pe care le cultivă ajung pe rafturile mai multor lanţuri de supermarketuri din România. „Problema pe care o văd eu legat de aceste subvenţii este că îi fac pe unii proprietari să prefere să lase terenul nemuncit. Declară la APIA că lasă pământul să odihnească şi iau subvenţia. Ştiu terenuri care de la Revoluţie sunt tot lăsate să odihnească şi niciodată n-am auzit să spună cineva că nu mai sunt subvenţii pentru terenurile nelucrate”, spune fermierul.
El mai semnalează o altă situaţie: „Proprietarii preferă să câştige subvenţia decât sa dea pământul spre arendă sau se ajunge la situaţii în care proprietarul mă întreabă ce vreau să cultiv, să zicem porumb. Declară la APIA porumb şi-şi ia subvenţia, apoi ia arenda şi de la mine. Problema este că eu când vând porumbul nu am acte de proprietate şi aşa se ajunge la evaziune fiscală”. Soluţia este, conform fermierului, ca subvenţia să se dea în funcţie de cantitatea produsă. „Da, trebuie să ai acte pe teren, dar şi să demonstrezi că ai lucrat terenul”. Bob spune că în zona în care lucrează 30-40% din proprietarii de terenuri aleg să fraudeze sistemul. O altă problemă ridicată de Bob este că „primim aceeaşi subvenţie la porumb şi la legume, în timp ce costurile pentru hectarul de legume sunt mult, mult mai mari”.
„Să aducem şi noi nişte asiatici”
Legat de mâna de lucru, Bob spune că s-a ajuns să fie refuzate salarii de 100 de lei pe zi plus masă. „Am un prieten care are 10 hectare de livadă şi nu găseşte oameni s-o culeagă la 100 de lei pe zi, plus masă, muncă circa 9 ore pe zi cu pauze. Eu cred că 2.000 de lei e un salariu bun, dar oamenii preferă să meargă în Germania şi să câştige 2.000 de euro şi să stea o lună în barăci şi să mănânce slănina pe care o duc de acasă”. Soluţia este, conform fermierului, nu mărirea subvenţiei ci „să aducem şi noi nişte asiatici”.
„Costurile vieţii în ţările din Vest sunt mult mai mari. Oamenii trebuie să înţeleagă că dacă câştigi în euro şi cheltuielile tale sunt în euro, iar dacă câştigi în lei, cheltuielile sunt în lei. Un salariu de 2.000 de lei e echivalent în România cu unul de 2.000 de euro în Germania”, concluzionează el. Din punctul lui de vedere problema este că fermierii români ajung foarte greu pe pieţele de desfacere din Europa, iar intrarea în supermarketuri se face în condiţii mai drastice de calitate comparativ cu a fermierilor din Vest.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
