Cum promovezi turistic un sat din România: festival de tradiţii ţărăneşti şi lecţii pe viu despre cum se face pâinea de casă, caşul şi căpiţa de fân. „Satul românesc e o comoară“
0
Irlandezul Peter Hurley va organiza, peste în mai puţin de o lună, a şasea ediţie a Festivalului Intercultural de Tradiţii Ţărăneşti la Săpânţa. Evenimentul este gândit ca o serbare câmpenească care va dura două zile, 15 şi 16 august, şi e centrată pe tineri a căror misiune, zice irlandezul, e să ducă tradiţiile mai departe. Irandezul va organiza un joc (dans) în sat, cum erau loc pe vremuri.
”Săpânţa e un sat viu pentru că are o cultură vie. Acolo vezi femei care spală lână, care torc şi ţes, şi sunt femei de toate vârstele. Vezi bărbaţi şi femei care fac fânul, fac căpiţe, fac caşul. Vezi oameni care sunt în strânsă legătură cu pământul”, spune Peter Hurley, un irlandez care organizează, şi anul acesta, pentru a şasea oară, un festival în locul unde se agaţă harta-n cui, la Săpânţa.
Evenimentul - Festivalul Intercultural de Tradiţii Ţărăneşti la Săpânţa ”Drumul Lung spre Cimitirul Vesel” - a ajuns la a şasea ediţie şi a fost gândit ca o serbare câmpenească cu mâncare şi băutură tradiţionale, făcute de mâinile maramureşenilor, fără mici, bere şi playback. ”Am întrebat un sătean de când nu s-a mai făcut joc în sat. Mi-a zis: «nu am făcut de mulţi ani, de când eram copii, de vreo 30 de ani». Aşa mi-a zis un bărbat de acolo. Atunci m-am gândit să invit lumea la joc în sat!”, aşa sună îndemnul organizatorului festivalului, Peter Hurley (foto dreapta, credit foto: Florina Pop).
Tânără din Săpânţa, în Cimitirul Vesel FOTO: traditia.ro
Muzicanţii din Săpânţa şi din Ţara Maramureşului vor face atmosferă pe pajiştea unde va avea loc festivalul şi unde vor fi construite mai multe căsuţe, ”ciupercuţe”, din lemn şi pânză albă. Acolo, meşterii populari vor face demonstraţii. În centru va fi amplasată scena, care va avea forma unei astfel de căsuţe.
”Pe vremuri făceau jocuri, iar când cineva a dus o scenă şi un sistem de sonorizare totul s-a schimbat. Când a apărut scena, oamenii au primit un scaun şi nu au mai dansat. Ei, noi, vrem să facem exact invers. Scena va fi o ciupercă din lemn şi pânză şi va fi amplasată în centrul pajiştii”, spune irlandezul.
Pentru el, festivalul din acest an era cât pe ce să nu mai aibă loc. Motivul: dezamăgirea trăită anul trecut, când a fost copleşit de chichiţe birocratice şi de lipsa banilor. Însă, anul acesta e determinat să organizeze un joc tradiţional în sat, cum se făceau pe vremea bunicilor, când să mergi la joc în sat ţinea de firea vieţii la ţară. Hurley e fascinat de conceptul de un sat viu, unde simte că se încarcă foarte puternic cu energie pozitivă. ”Asta m-a frapat la Săpânţă”, zice el.
Încă se lucrează la programul festivalului, dar totul va fi autentic, promite Peter. Şi va fi lipsit de concertul din Cimitirul Vesel din seara de 15 august. Deşi după 6 ani - fiecare an cu provocarea lui de organizare a evenimentului – drumul spre festival pare din ce în ce mai lung, irlandezul e de părere că asta nu e o problemă ”atâta timp cât făcându-l creezi valoare”. Copil în straie maramureşene FOTO: Iulian Ignat, traditia.ro.
Lecţii ce te poartă spre copilărie
Pe lângă cele două zile de festival, când oaspeţii Săpânţei vor vedea pe viu cum lâna, lutul şi lemnul prind viaţă în mâinile meşteşugarilor şi devin obiecte de folosit în casă sau de împodobit casa, organizatorul festivalului le lansează o provocare curioşilor: lecţii despre cum să faci o căpiţă de fân, cum să faci un caş sau o pâine de casă în cuptor. ”Dacă sunt oameni care vor să vină câteva zile înainte sau după festival şi vor să înveţe toate aceste lucruri, putem face asta. Au mai fost doritori”, spune Hurley.
Festivalul din acest an, pentru care bugetul e de circa 50.000 de lei (bani care încă se strâng), e centrat pe aducerea jocului tradiţional înapoi în sat şi pe dorinţa tinerilor de a da valoare obiceiurilor strămoşeşti. ”Dacă tinerii care vor veni acolo vor zice că s-au distrat de minune în Săpânţa, la jocul satului asta înseamnă o valoare în plus, înseamnă că am trecut printr-o portiţă şi că putem să vedem un alt peisaj cultural. Satul românesc e o valoare inestimabilă, e o comoară”, explică Peter Hurley.
Săpânţa, un exemplu pentru alţii
La două săptămâni distanţă după acest festival de tradiţii ţărăneşti de la Săpânţa, irlandezul va organiza o altă serbare câmpenească, asemănătoare cu cea de la Săpânţa, în satul Câmpulung la Tisa, un sat cu populaţie preponderent maghiară din judeţul Maramureş. ”Săpânţa e un exemplu ce ar putea fi pus în aplicare pentru alţii”, spune el, care speră că ”o injecţie de autenticitate”, prin festivalul pe care-l organizează, îi va face pe oameni să iubească mai mult satul românesc şi să-l sprijine.
Mai puteţi citi:
Tradiţiile satului românesc, văzute de un străin: „Sunt preluate, abuzate şi lăsate de izbelişte“
Se încarcă comentariile...
