Cum a ajuns clădirea de la kilometrul zero al Clujului din simbol al Transilvaniei pericol public
0Clădirea fostului hotel Continental de la kilometrul 0 al Clujului a ajuns din simbol al Transilvaniei un imobil în stare de degradare ce poate pune în pericol sănătatea trecătorilor.
Cel mai recent exemplu este cel al unei tinere care a fost accidentată în timp ce trecea pe lângă “mastodontul” care, printre geamuri sparte şi pereţi scorojiţi, mai impresionează şi astăzi cu ornamentele deosebite şi atenţia acordată detaliilor.
Imobilul este situat într-una din cele mai tranzitate zone ale oraşului, atât de localnici cât şi de vizitatori.
Primăria Cluj-Napoca susţine că responsabilitatea întreţinerii clădirii revine proprietarului, însă compania care a achiziţionat imobilul în 2013 nu are pârghiile de a efectua încă lucrări, autorizaţia de construcţie nefiind eliberată.
“I-am somat de patru ori”
Deşi a fost preluat în toamna lui 2013, de către o companie privată, hotelul Continental din zona ultracentrală a Clujului a rămas în paragină iar primăria şi noul proprietar aruncă “responsabilitatea” de la unii la alţii.
Reprezentanţii Biroului Mass-Media al Primăriei Cluj-Napoca au explicat că începând cu 2013 au trimis patru somaţii noului proprietar, firma Napocamin, pentru încheierea demersurilor de autorizare în vederea începerii reamenajării imobilului, însă aceştia nu au acţionat în consecinţă.
Responsabilii municipalităţii afirmă că după preluarea imobilului, Napocamin nu a solicitat o autorizare pentru lucrări urgente ci pentru toată investiţia, fără a oferi toată documentaţia solicitată, astfel că procedura s-a tărăgănat.
Vechimea clădirii, de 120 de ani şi faptul că aceasta nu este întreţinută, nefiind refaţadizată, o transformă în pericol public, săptămâna trecută o tânără fiind transportată la spital după ce a fost rănită de o bucată de ornament desprinsă din clădire (spaţiul de unde lipseşte ornamentul în fotografie).
În luna iunie alte bucăţi de tencuială s-a desprins însă din fericire nimeni nu a fost rănit.
“Ne-au cerut completare la completare”
Reprezentanţii firmei Napocamin au transmis într-un comunciat oficial că au început încă din 2013 demersurile pentru „REAUTORIZAREA LUCRĂRILOR DE REABILITARE ŞI REVITALIZARE IMOBIL, SCHIMBARE FUNCŢIUNI, RESTRUCTURARE SPAŢII EXISTENŢE, MANSARDARE POD, RESTAURARE FAŢADĂ, CONSOLIDĂRI, AMPLASARE FIRME, ORGANIZARE DE ŞANTIER- GALERIILE NEW YORK”, depunând în martie 2014 o cerere la Primărie în acest sens, rămasă fără soluţionare, deoarece munciipalitatea ar fi cerut “completări la completări”.
Deşi Primăria invocă faptul că firma ar fi trebuit să ceară o autorizaţie pentru cele mai urgente lucrări, Gabriela Sabău, consilier al companiei, a precizat pentru Adevărul că aceste lucru nu era posibil, ci doar obţinerea unei autorizări pentru proiectul integral.
Ea susţine că la un moment dat Primăria a rătăcit pur şi simplu un dosar depus de firmă şi că nu a răspuns cererii acesteia din august, privind comunicarea somaţiilor sau chiar a amenzilor existente.
În cele din urmă compania a obţinut un Certificat de Urbanism în 7 decembrie 2015, cu doar 2 zile înainte de incidentul în care o persoană a fost rănită. Actul stipulează de ce documente este nevoie pentru autorizare. Certificatul a fost emis pentru totalitatea investiţiei, astfel că procedura de autorizare poate dura din nou destul de mult. Conform unor informaţii neoficiale, cele două părţi ar putea încheia un acord care să permită efectuarea unor lucrări de urgenţă, pentru înlăturarea surselor de pericol.
Parking cu valet
După reabilitarea clădirii, dacă investiţia noului proprietar va demara, imobilul va găzdui spaţii comerciale, de evenimente şi camere de hotel, precum şi un restaurant.
Investiiţle în renovarea şi punerea în circuit a imobilului sunt estimate la circa 7,5 milioane de euro.
Una din principalele piedici în procedura de autorizare a lucrărilor la clădire a fost lipsa locurilor de parcare. Reprezentanţii Napocamin au menţionat că au găsit însă în 2014 o soluţie, încheind o înţelegere cu proprietarul parkingului din Mărăşti.
“Avem un contract pe 10 ani cu ei, pentru 25 de locuri de parcare. Am hotărât să angajăm un valet, care duce şi aduce clientul de la imobil, după ce acesta îşi lasă în prealabil automobilul în parking”, a menţionat Gabriela Sabău.
“Primăria trebuie să preia clădirea”
De-a lungul timpului starea clădirii simbol din centrul Clujului a sensibilizat diferite organizaţii care au încercat să atragă atenţia comunităţii şi autorităţilor asupra urgentării reabilitării clădirii.
Arhitectul Eugen Pănescu, asociat la Biroul de Arhitectură Planwerk şi membru în Comisia de Urbanism a Primăriei crede că municipalitatea ar trebui pur şi simplu să preia imobilul, fără a plăti vreun ban, ci doar să-şi asume investiţiile în reabilitarea clădirii, investiţii care ar depăşi cu mult, în opinia sa, valoarea actuală de piaţă a edificiului.
“Nesecurizarea corespunzătoare a imobilului a făcut ca acesta să nu fie propice nici măcar pentru apropiere, ce să mai vorbim de folosire. Situaţia în care se găseşte în prezent clădirea e un rezultat al speculei imobiliare. Faptul că un imobil simbol al Clujului a ajuns gaj la o bancă (banii pentru achiziţia de către noul proprietar fiind asiguraţi prin credit bancar, n.red.) este foarte trist. Clădirea trebuie preluată gratis de către autorităţile publice, pentru că reabilitarea şi punerea în funcţiune a acesteia sunt atât de mari, nu se compară cu costul efectiv al clădirii”, a declarat Eugen Pănescu.
El consideră că primăria trebuie să folosească soluţiile legale, chiar dure dacă este cazul, să preia imobilul. Pănescu consideră că în acest caz existenţa unei tranzacţii, faptul că există un proprietar şi un credit nu sunt relevante, cât timp un bun cultural este în pericol şi devine la rându-I un pericol.
Delimitat de panouri
La câteva zile de la incident perimetrul Conti este flancat, pe pe una dintre laturi, cu panouri de securizare până la mijlocul trotuarului, pentru a evita accidente similare.
Trecătorii privesc uşor miraţi amenajările şi puţini sunt cei care se abţin să ridice privirea în sus, fie pentru a vedea de unde ar putea veni un pericol, fie pur şi simplu pentru a admira clădirea, care încă respiră frumuseţe. “Mă uit cât de frumoasă e în continuare. Poate sunt mulţi factori obiectivi care determină starea în care se află clădirea, dar trebuie făcut ceva”, sintetizează Maria D. de 20 ani, studentă la Facultatea de Drept, care profită de o oprire la semafor pentru a studia fostul hotel care făcea cândva faima oraşului.
“Vremea aceea a trecut”, spune o doamnă în vârstă, a cărei grabă este întrecută doar de resemnare.
Lui Ştefan Agoston, un pictor de 73 de ani, îi străluceşte faţa când îşi aminteşte de Continentalul în floare, poate şi pentru că tunci şi anii lui erau mai puţini: “Îţi dai seama, domnule, câtă grijă pentru detalii. Acum se toarnă pur şi simplu ciment, dar ce migală a fost aici”, şopteşte bărbatul sorbind din priviri briz-brizurile arhitecturale de la pe faţadă.
“A fost frumos cândva. În balconul ăla (arată balconul din intersecţia princiaplă) ştiu că a fost la un moment dat o întâlnire importantă, între români şi maghiari. Veneam de la câte o înmormântare, din cimitirul Hajongard şi mă opream la restaurant. Cânta un violonist celebru, Halasz Laji şi stăteam să îl ascult”, rememorează clujeanul.
Simfonia bărbatului cu hotelul se întrerupe amar; în timp ce pitorescul personaj “se tine bine” şi afişează un aer juvenil, imobilul arată dezolant şi lasă loc unei întrebări din care doar prima parte ar trebui să fie valabilă în mod normal: să admiri sau să te fereşti?
Cafenea într-unul din colţuri
Chiar dacă este nefuncţional de mai bine de zece ani, Continetalul a găzduit în ultima perioadă două mici afaceri, în colţul învecinat cu prima clădirea de pe strada Napoca. În urmă cu câteva luni s-a deschis un outlet, care a funcţionat însă puţin timp, pentru ca de o lună un alt tânăr să deschidă porţile unei cafenele, Jose.
“Îmi place foarte mult clădirea, de aceea am deschis aici, e ceva ce atrage, chiar dacă ne afectează modul în care arată”, a povestit pe scurt patronal localului care a dorit să îşi păstreze anonimatul. El crede că situaţia în care se află Conti este cauzată şi de rigiditatea autorităţilor, exemplificând că abia ce a deschis a fost luat „la purecat”.
Vechi de peste 100 de ani
Hotelul Continental a fost construit în 1894, cu denumirea de “New York”, eaclădire de colt în stil eclectic, neo-baroc după unii. Proiectul i-a aparţinut lui Lajos Pákey, fost arhitect-şef al oraşului. Potrivit unor istorici este posibil ca imobilul să fie inspirat de hotelul New York din Budapesta, aflat în zilele noastre în lanţul hotelier Boscolo. Timp de o jumătate de secol, până la sfrârştiul celui de-al doilea război mondial, la parterul New-York-ului “de Cluj” a funcţionat o cafenea literară, care aduna oamenii de cultură şi ziariştii, “laboratoarele” mai multor publicaţii funcţionând aici.
Potrivit legendei, inclusiv cunoscutul dramaturg I.L. Caragiale a savurat o cafea aici.
Construit în "boom economic"
Construcţia hotelului a survenit într-o perioadă de boom economic a Imperiului Austro-Ungar, când pe teritoriul acestuia, în care a fost integrată şi Transilvania, s-au construit numeroase edificii, precum spitale şi gări, după cum susţine istoricul Lukacs Jozsef, autor al apreciatei cărţi despre istoria Clujului, “Povestea oraşului comoară”.
Potrivit lui, Continental a fost primul hotel de lux al Clujului, unul care impresiona la sfârşitul de secol XIX, început de secol XX, când Clujul era mult mai puţin populat.
Hotel Continental
După 1950 hotelul a primit denumirea de Continental, iar restaurantul a continuat să fie un loc de reuniune al boemei locale.
De asemenea localul era folosit pentru organizarea de nunţi şi petreceri.
Intersecţia în care se află şi hotelul a fost unul din punctele centrale ale revoluţiei de la Cluj.
În stand-by după 2000
La începutul anilor 2000 restaurantul de la parter funcţiona încă, fiind inclus în lanţul cu acelaşi nume care cuprindea alte unităţi hoteliere în ţară.
Ulterior şi-a încetat activitatea, din 2005 imobilul fiind preluat de firma "Ardeleana", controlată de omul de afaceri Dorel Tămaş, care dorea transformarea clădirii într-un centru comercial.
Investiţiile au bătut pasul pe loc, iar după ce compania sa a intrat în faliment în 2009, au urmat mai multe licitaţii de vânzare a imobilului, la care nu s-a prezentat nimeni, Primăria Cluj-Napoca refuzând să îşi exercite dreptul de preemţiune. În septembrie 2013 clădirea a fost cumpărată de societatea Napocamin, controlată de omul de afaceri Ioan Bene, implicat ulterior alături de Horia Uioreanu, fostul preşedinte al CJ Cluj, într-un dosar de corupţie. Recent numele său a mai apărut şi într-un dosar de evaziune fiscală. Dacă în cazul lui Bene nu este vorba încă de un verdict, fostul proprietar al Continentalului, Dorel Tămaş a fost dat în urmărire internatională, fiind condamnat în mai 2014 la patru ani de închisoare pentru infracţiuni referitoare la afaceri imobiliare.
Program de refaţadizare
Clădirea hotelului Continental, monument istoric de categoria B, nu este singura din centrul Clujului care necesită intervenţii rapide. Potrivit datelor oferite de Primăria Cluj-Napoca, în anul 2015 au fost identificate şi somate 558 de imobile în diferite stări de deteriorare, dintre care 40 sunt într-un stadiu avansat de degradare.
Dintre acestea, 116 vor intra, ca prima urgenţă, în programul de refaţadizare - prin dispoziţia primarului, din noiembrie 2015. iar 19 dintre imobile sunt în execuţie, în regie proprie
În paralele Primăria a pornit procedura de experizare tehnică a 10 imobile la care este proprietară, însă procedura de achiziţie publică este blocată.
Primăria Cluj-Napoca a demarat în iulie 2013 un program de refaţadizare a clădirilor din centrul istoric, care ar urma să se încheie în 2018, însă calendarul iniţial nu a fost respectat. Unul din elementele de dificultate e dat de faptul că municipalitatea oferă 20% din costurile refaţadizării iar restul de 80% este apanajul proprietarilor. Destul de mulţi dintre locatarii imobilelor sunt persoane în vârstă sau cu posibilităţi materiale limitate.
Hotelul Continental, una dintre clădirile simbol ale Clujului, a fost vândut cu 5 milioane de euro