Chiar poate corpul să ne schimbe mintea? Concluziile unui studiu făcut la Harvard

Chiar poate corpul să ne schimbe mintea? Concluziile unui studiu făcut la Harvard

Rotiţele creierului   FOTO Shutterstock

„Suntem fascinaţi de limbajul corpului şi ne interesează în special limbajul corpului celorlalţi, de la ce spune o interacţiune ciudată, un zâmbet la ce se ascunde în spatele unei strângeri de mână“, spune profesoara şi cercetătoarea Amy Cuddy de la Şcoala de Afacere Harvard.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un accident de maşină pe care l-a avut în facultate i-a schimbat viaţa. Se rostogolise cu maşina de mai multe ori şi scăpase cu viaţă, însă ceea ce a marcat-o e că lumea îi spunea că nu va fi la fel de inteligentă ca înainte, că nu va absolvi facultatea. Sentimentul neputinţei a dominat pentru o vreme, dar a fost înlocuit, în timp, şi cu multe încercări, de cel al schimbării în bine.

A intrat la Universitatea Princeton şi avea sentimentul că locul ei nu e acolo, că e o impostoare şi că lumea îşi va da seama de asta, iar viaţa ei va lua o turnură neplăcută. Salvarea a venit de la un cadru didactic de la Princeton care i-a pus că trebuie să meargă înainte şi că ar fi bine să adopte o atitudine care să-i inspire putere şi să o ghideze în timp, atitudine pe care să o pună în practică cât de des poate. Iar în timp acea atitudine a devenit un fel de a fi. Şi-a dat seama de asta când o studentă la Harvard a venit la ea şi i-a pus: „locul meu nu e aici, eu nu pot face asta, mă simt ca o impostoare“. S-a revăzut în ochii acelei studente căreia i-a dat sfatul pe care ea însăşi l-a primit.

Studiul pe care profesoara de la Harvard l-a prezentat la conferinţele TEDx în iulie 2012 are la bază o cercetare menită să arate că, deşi pare greu de crezut şi deşi toată lumea cunoaşte puterea din spatele expresiei ”mintea schimbă corpul”, oamenii prin corpul lor chiar îşi pot schimba mintea. Cum?

„Oamenii de ştiinţă au studiat fenomenul şi s-a ajuns la o serie de explicaţii care pot prezice anumite lucruri precum pe cine să angajăm sau cu cine să ieşim în oraş. Un studiu a arătat că oamenii care urmăresc timp de 30 de secunde imagini cu un medic consultând un pacient pot estima judecând după gesturile medicului şi după amabilitatea acestuia dacă va fi dat sau nu în judecată. Iar asta nu are legătură cu competenţa doctorului, ci cu faptul dacă acel medic place sau nu ca persoană“, explică Amy Cuddy.

Potrivit acesteia, elementele non-verbale care exprimă puterea se citesc pe corpul nostru, gesturi observate şi la animale – ridicăm braţele victorioşi când am câştigat ceva sau ne strângem braţele la piept şi ne facem mici când nu ne simţim puternici. „Acest gen de comportament ţin şi de sex. Femeile tind să se simtă mai puţin puternice decât bărbaţii. Însă ne întrebam poate acest comportament ce exprimă puterea poate fi prefăcut, învăţat? Vroiam să ştiu dacă te poţi preface până îţi iese“, adaugă profesoara de la Harvard.

Se ştie că gesturile noastre non-verbale stabilesc cum ajung ceilalţi să gândească şi să simtă despre noi. „Oare gesturile noastre non-verbale chiar stabilesc cum gândim noi despre noi şi cum ne simţim“, se întreabă Amy Cuddy.

A analizat cum arată minţile oamenilor puternici comparativ cu cele ale oamenilor care nu se simt puternici. A descoperit că cei puternici sunt mai încrezători, mai optimişti, gândesc mai abstract, îşi iau mai multe riscuri, simt că vor câştiga cutare joc chiar dacă acesta nu s-a încheiat. A mai aflat că aceştia au un nivel crescut al hormonului numit testosteron (hormonul dominării, al puterii) şi un nivel scăzut al hormonului numit cortizol, căruia i se mai spune şi hormonul stresului. La fel s-a observat că arată mintea şi la liderii puternici.

Experiment

 

Cercetătoarea a făcut un test în care a pus două categorii de oameni – una să adopte, timp de două minute, poziţii care să le confere putere, iar alta nu. Participanţii la test au fost întrebaţi apoi cât de puternici se simt şi ce decizie ar lua dacă li se ofere posibilitatea să joace un joc. Concluziile: cei care s-au simţi puternici au hotărât că vor juca în proporţie de 86%, iar ceilalţi abia 16%; cei care au declarat că se simt puternici au avut un nivel al testosteronului crescut cu 20%, iar al cortizolului scăzut cu 10%; în schimb, ceilalţi – 10% testosteron în scădere şi 15% cortizol în creştere.

„Cei doi hormoni te fac să te simţi încrezător sau stresat. Cu alte cuvinte, gesturile non-verbale guvernează felul în care gândim despre noi şi cum ne simţim, dar şi cum corpurile noastre pot schimba mintea. (...) Însă poate un experiment ce-ţi dă putere pentru câteva minute să-ţi schimbe definitiv viaţa“, s-a întrebat Amy Cuddy.

Răspunsul l-a dat prin propria experienţă de viaţă confirmând că şi reversul expresiei „mintea schimbă corpul“ e cât se poate de reală.

Mai puteţi citi:

Cele 7 „păcate mortale“ ale vorbirii. Cum să porţi un dialog în aşa fel încât lumea să te asculte

„Vocea umană este instrumentul la care toţi cântăm şi e, probabil, cel mai puternic instrument din lume. E singurul care poate porni un război sau spune te iubesc“, afirmaţia aparţine lui Julian Treasure, consultant de sunet, şi a rostit-o la una din conferinţele TEDx la care a fost invitat. La cea din februarie 2013 le-a explicat celor din sală câteva tehnici despre cum să vorbească în aşa fel încât lumea să îi asculte.

Cele 10 reguli esenţiale ca să evitaţi discuţiile plictisitoare. Lucruri complet interzise într-o discuţie

„În lumea în care trăim, fiecare conversaţie are potenţialul să se sfârşească într-o ceartă“, le spune jurnalista de radio şi scriitoarea Celeste Headlee curioşilor veniţi, în mai 2015, să o asculte la una dintre conferinţele TEDx din SUA. Le-a dezvăluit ce reguli aplică atunci când ia parte la o conversaţie, fie că e una cu un câştigător al Premiului Nobel, fie cu un camionagiu, cu oameni care-i plac sau pe care-i detestă.

 

 

citeste totul despre: