Ce sunt hiperalimentele, produsele-minune care ţin bolile departe de copii. Sfaturile nutriţioniştilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fructe  FOTO 123RF
Fructe  FOTO 123RF

Suntem în a doua săptămână de şcoală, iar cum toamna începe să-şi intre în drepturi, specialiştii îi sfătuiesc pe părinţi să le întărească imunitatea celor mici cu o serie de produse naturale numite hiperalimente. Un alt sfat, un pic mai greu de realizat, pentru creşterea imunităţii copiilor este renunţarea, o perioadă, la zahăr şi la produse carbogazoase.

Lăptişorul de matcă, tonicul apicol şi tonicul regal sunt produse la care mulţi părinţi din România apelează toamna ca să le crească imunitatea prichindeilor care se reîntorc la şcoală. Aceste trei produse mai sunt numite de specialişti „hiperalimente“ din pricina compoziţiei foarte bogate în vitamine şi colagen. Efectul? Îmbunătăţesc sistemul imunitar şi măresc puterea de concentrare.

Se mai recomandă ca din dieta elevilor, toamnă, să nu lipsească multe alimente neprocesate, bogate în zinc, vitamina C şi D3 şi probiotice. Specialiştii mai sfătuiesc ca, în această perioadă, copiii să elimine zahărul şi băuturile carbogazoase din dieta lor zilnică, ceea ce nu e tocmai uşor.

„Din cauza trecerii de la caniculă la ploi şi frig şi mai ales din cauza reîntoarcerii în colectiv, există un risc crescut în rândul copiilor de a răci. Din ce în ce mai multe mame ne contactează auzind despre beneficiile deosebite pe care le are lăptişorul de matcă, nu doar pentru adulţi, ci mai ales pentru imunizarea copiilor. De altfel, lăptişorul de matcă a rămas printre foarte puţinele produse 100% naturale într-o lume puternic industrializată“, afirmă Ovidiu Bodea, directorul celui mai mare producător de produse apicole din România, ApiLand.

Ce e un hiperaliment

Potrivit nutriţioniştilor, prin „superaliment“ sau „hiperaliment“ trebuie să înţelegem o serie largă de alimente sau grupe alimentare ce împărtăşesc o caracteristică comună: au o cantitate bună din diferiţi nutrienţi şi o calitate bună, „curată“. 

„Fructele, legumele, leguminoasele, seminţele, ovăzul, iaurtul, ciocolata neagră, somonul, condimentele sunt câteva din clasele sau alimentele de pe diferite liste de «superalimente», justificarea prezenţei lor fiind conţinutul bun în vitamine, minerale, fibre, proteine, grăsimi omega-3, probiotice, antioxidanţi sau alţi micronutrienţi“, ne detaliază Adrian Copcea, medicul primar specializat în Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, de la Centrul Medical Asteco, Cluj-Napoca.

Mai simplu spus, „superaliment“ înseamnă de „bună sursă“.

image

Fucrte şi sucuri FOTO Shutterstock

„Este ştiut că fructele şi legumele sunt - în variantele de bună calitate, de exemplu în versiunile eco şi în sezon - , bune surse pentru o serie largă de substanţe nutritive, iar uneori cei ce se referă la ele preferă să nominalizeze nutrienţii şi să clasifice un aliment anume drept «superaliment». Spre exemplu fructele de pădure pot fi considerate un «superaliment» prin conţinutul bun în antioxidanţi. Dar, din nou, putem să nu preferăm sau să nu cunoaştem termenul de «superaliment», un termen din afara ştiinţelor nutriţiei, şi să ne bucurăm de beneficiile fructelor de pădure. Eu cred că putem privi ca pe o metaforă termenul de «superaliment». E totuşi important de ştiut, pe de altă parte, că nu există acel «superaliment» pe care l-am putea mânca de dimineaţă până seara şi ne-ar acoperi toate nevoile nutriţionale. Fructele de pădure, anterior citate, deşi conţin unii nutrienţi într-o proporţie bună, nu conţin alţii. De exemplu, nu conţin proteine. Aşa încât dacă am mânca doar fructe de pădure n-am putea fi sănătoşi, dimpotrivă. Adevăratul «superaliment» este alimentaţia diversă, din surse de calitate, care acoperă în mod optim nevoile organismului în toate grupele de substanţe nutritive“, detaliază medicul.

Tot la categoria de „superalimente“ sau „hiperalimente“ amintim şi produsele apicole, spirulina, pudre sau ceaiuri din diferite plante medicinale.

„Nu există nici pentru “hiperalimente” o listă universală ci doar ideea că unele alimente sau extrase naturale pot fi o foarte bună sursă pentru diferite componente, iar medicina naturistă şi alte ramuri se ocupă exact cu astfel de substanţe, dar fără a utiliza termenul de «hiperaliment». Mai mult, aceste «hiperalimente» se dovedesc hiperalimente doar în cazul anumitor persoane şi ar putea fi nepotrivite sau netolerate sau complet neutre pentru altele, de aceea recomand un anumit grad de rezervă în a considera că există hiperalimente în acest sens universal. În concluzie, aş spune că niciun «superaliment» nu poate fi «superaliment» scos din contextul global al alimentaţiei şi, mai mult, al vieţii şi sănătăţii persoanei care îl consumă. Dar, chiar dacă termenul este impropriu, atragerea atenţiei asupra unor alimente cu diferite calităţi nutriţionale nu este un lucru rău“, încheie nutriţionistul clujean.

Mai puteţi citi:

Soluţii naturale contra crampelor musculare

Aşa-ţi reduci riscul de melanom cu 33%!

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite