A crescut numărul incinerărilor după cazul Nicolaescu? „Opinia publică n-a simpatizat cu cauza cremaţiunii“

Cuptor de incinerare FOTO: Adevărul

Asociaţia Cremationistă Amurg din România, singura de acest fel din ţară, a făcut o analiză a impactului pe care l-a avut cazul Nicolaescu asupra incinerării. Deşi se aştepta ca numărul celor care să opteze să fie incineraţi să crească, acesta a scăzut în 2013 faţă de 2012.

Preşedintele Asociaţiei Cremationiste Amurg din România, universitarul ardelean Marius Rotar, spune că atitudinea BOR asupra cazului Nicolaescu a reprezentat o acţiune de blocare a dreptului legal de a fi  incinerat si a persoanei de a dispune de propriul trup şi după deces.

„Cum o parte semnificativă a societăţii româneşti s-a manifestat pozitiv faţă de respectarea voinţei de a fi incinerat - amintim aici o serie de atitudini exprimate în acest sens de personalităţi publice - am fi înclinaţi să credem că numărul incinerărilor a crescut“, afirmă Marius Rotar.

Oraşele din Ardeal unde lumea ia cremaţiunea în serios

La Vitan Bârzeşti s-au făcut, în 2011, 840 de incinerări, în 2012 - 859 incinerări, iar în 2013 - 839 de incinerări. Dintre cei incineraţi, cea mai mare pondere o au persoanele de sex masculin: 465. În plus, Marius Rotar mai spune că, pentru Vitan Bârzeşti, circa 10% dintre incinerările făcute anul trecut sunt persoane din ţară, nu din Bucureşti. „Din zona transilvană, cele mai multe incinerări provin din oraşele Sibiu şi Braşov“, adaugă Rotar.

Acesta atrage atenţia că statistică făcută de el nu cuprinde cifre de la incineratorul de la Oradea, unde proprietarul acestuia n-a dorit să ofere informaţii.

Cum stau lucrurile în Europa

„Potrivit datele furnizate de către International Cremation Federation, prin intermediul revistei Pharos pentru anul 2012, în ţara noastră rata incinerărilor ar fi de circa 0,34% din totalul deceselor. Fără date de la incineratorul din Oradea“, subliniază Marius Rotar.

În schimb, în Ungaria unde există 19 crematorii, rata incinerării a fost de 54% pentru anul 2012, în Serbia unde sunt funcţionale 2 crematorii, iar rata incinerării e de 18,06%.
Ratele cele mai ridicate ale incinerării în Europa se înregistrează în Slovenia, Elveţia, Cehia, Suedia şi Marea Britanie.

Concluzii

„Cazul Sergiu Nicolaescu n-a produs încă efecte majore asupra practicii incinerării în România. Este posibil ca acest lucru să se petreacă în următorii ani, având în vedere iminenta deschidere de noi crematorii în România, prin iniţiativa particulară.
Opinia publică în România în cazul Nicolaescu n-a simpatizat propriu-zis cu cauza cremaţiunii, ci în special cu respectarea voinţei persoanei de a fi incinerată. Reacţia nepotrivită a BOR în acest caz, colaborată cu alte reacţii ale acesteia în diverse situaţii (cazul cimitirelor particulare sau campania pentru strângere de fonduri pentru edificarea Catedralei Mântuirii, de pildă) a determinat scăderea dramatică a încrederii populaţiei faţă de această instituţie“, consideră universitarul ardelean.

Deşi numărul incinerărilor a scăzut în 2013, numărul personalităţilor publice care au ales cremaţiunea anul trecut a fost în creştere faţă de anul 2012: Sergiu Nicolaescu, Dan Mihăescu, Anca Fusariu, Dumitru Rucăreanu, Dinu Cocea (incinerat la Paris).

Mai puteţi citi:

România anului 1900, model pentru cremaţioniştii sârbi. Acum, în secolul al XXI-lea, e invers

Autorul primei cărţi despre incinerare din România: „Nicio personalitate incinerată nu şi-a pierdut din respectul neamului românesc!“

Autorul primei cărţi despre incinerare cere public ca Biserica Ortodoxă să respecte dorinţa lui Sergiu Nicolaescu de a fi incinerat

S-a deschis prima casă funerară de incinerare din România. Oferă un produs nou: contractul funerar din timpul vieţii, plătibil în rate, cu consiliere pentru familie