Rugăciunea care te apără de necazuri. Ce blestem a aruncat Sfântul Calinic asupra unei mănăstiri
0
Recunoscut drept mare făcător de minuni, Sfântul Calinic de la Cernica este prăznuit la 11 aprilie. Despre una dintre rugăciunile sale se spune că are puteri de a alunga necazurile, foametea şi sărăcia.
„Rugăciune către Sfântul Calinic de la Cernica:
Ai ştiut că ne vin vremuri grele, o, Sfinte Părinte Calinic, şi vărsat-ai lacrimi pentru ele, ajutor să dai, oricât de mic. Tu ne-ai dăruit minune mare, prin sfintele moaşte de ierarh, pentru vremurile de-ncercare şi pentru nenorociri, hotar”. Picură-ne, dar, şi nouă lacrimi, din suflete, blânde ploi de har, căci avem păcate, multe patimi de care nici nu avem habar. În foamete şi în sărăcie nu ne lăsa azi, părinte drag, ţara noastră, dulcea Românie, îţi aşteaptă rugăciunea-n prag! De la mânăstirea din Cernica, Strălucirea ta ne-alungă frica”!“
Constantin devine monahul Calinic
Părintele Calinic s-a născut în Bucureşti, în 1787, fiind botezat Constantin. Era foarte milostiv, dar şi foarte sărac. Voia să îi ajute pe cei sărmani, dar nu avea cu ce. Aşa că le dădea hainele de pe el şi încerca să facă rost de bani pentru ei, ca să aibă ce să mănânce.
Toţi semenii lui erau fraţi în Hristos, aşa îi numea. La vârsta de 20 de ani ajunge la mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureştilor. La cererea duhovnicului său, pe 12 noiembrie 1808, tânărul Constantin devine monahul Calinic. La mănăstirea Cernica a fost ieromonah, preot şi stareţ timp de 31 de ani.
Refuzând să fie mitropolit al Ungrovlahiei, a fost ales în anul 1850 în fruntea episcopiei Râmnicului. Acestă episcopie funcţiona la Craiova şi fusese mutată în urma incendiului din 1847. Reclădind catedrala episcopală de la Râmnicu-Valcea, s-a mutat aici în 1857, unde a păstorit până în 1868.
Femeile au „interzis“ la Frăsinei
Blestemul Sfântului Calinic aruncat asupra unei mănăstiri, acum mai bine de 2 secole, este pomenit şi astăzi. Frăsinei din Vâlcea este singurul lăcaş de cult ortodox din România unde femeile nu au voie să intre şi să se roage.
Istoria Mânăstirii Frăsinei începe în jurul anilor 1710, când doi călugări s-au retras în comuna Muereasca, în apropiere de Sibiu, şi au construit între păduri un schit. La mijlocul secolului al XVIII-lea, câţiva boieri din Vâlcea au dat bani pentru reconstruirea lăcaşului cunoscut în prezent drept „biserica veche”.
Între 1788 şi 1845 biserica a fost lăsată în paragină şi abia în 1860, la cererea episcopului Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, începe construcţia bisericii noi şi a unor chilii pentru călugări.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit de ortodocşi în fiecare an la 11 aprilie, a interzis, în urmă cu mai bine de două secole, intrarea femeilor în mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatră.
Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat. Şi astăzi, în acest loc oamenii păşesc cu frică, iar femeile care îndrăznesc să ajungă în mănăstire au parte de cele mai mari nenorociri. Legenda spune că hotărârea a fost luată de episcopul Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica în 1867.
În această mănăstire, cunoscută şi sub denumirea de Athosul românesc, regulamentul Sfântului Calinic, unic în felul lui, de a nu se mânca niciodată carne în mănăstire, de a nu intra niciodata femei şi de a se face slujba la miezul nopţii până dimineaţa, este păstrat cu stricteţe.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Există o ameninţare privind un alt atac rusesc asupra Kievului? Opiniile experţilor
Se încarcă comentariile...
