Cum a ajuns Bărăganul mica Siberie a României. Recordul de ger datează din 1986. Poveştile unor ierni de groază
0
Călăraşiul nu a fost niciodată ocolit de marile dezastre ce au lovit România. Iernile cumplit de geroase sunt şi acum vii în memoria oamenilor. În 1985, la începutul lunii februarie oraşul era inundat de sloiurile Dunării, pentru ca un an mai târziu Borcea, afluentul fluviului, să îngheţe tun şi să se trasforme în cea mai circulată „arteră“ de promenadă din oraş.
În Bărăgan, luna ianuarie, de 40 de ani încoace, spun meteorologii, este recunoscută ca cea mai friguroasă. În anul 1986 s-a bătut recordul ultimelor 4 decenii: minus 26,9 grade Celsius. Meteorologii spun că acest lucru se datorează persistenţei maselor de aer continental polar ce acoperă în această perioadă a anului jumătatea estică a Europei.
„Luna ianuarie este cea mai caracteristică lună a anotimpului hibernal, în care se înregistrează cele mai scăzute valori minime de temperatură“, spun specialiştii Serviciului Meteorologic şi Asigurarea Calităţii din cadrul Centrului Regional Dobrogea.
Cantităţi mari de precipitaţii
O analiză a ultimilor 40 de ani în Bărăgan evidenţiază temperaturi deosebit de scăzute, cu multe zile de viscol şi cu polei. „În unii ani activitatea intensă a ciclonilor mediteraneeni a determinat predominarea pe intervalele mai lungi de timp a circulaţiei aerului umed, rezultatul fiind, cantitaţi mari de precipitaţii“, spun meteorologii. Anii cu temperatura medie cea mai scăzută, înregistrată în oraşul nostru au fost: 1985, 1986, 2006, 1996, 2004 şi 2010.
În 2012, casele au fost îngropate în nămeţi la Lehliu FOTO ISU Călăraşi
O lună, prizonierii fluviului de gheaţă
Nici în 2012, iarna nu a fost mai blândă. Dunărea a îngheţat tun la Călăraşi, prinzând ca într-o menghină mai multe remorchere. Aproape o lună, marinarii au fost prizonierii fluviului de gheaţă.
„Din 1984 n-am mai văzut aşa ceva. Suntem la mila Domnului. Nu putem decât să aşteptăm“, spunea atunci Vasile Porumb, căpitanul unui barje.
Dunărea, un imens gheţar FOTO I.S.
Nava cu care circula a fost prinsă în gheaţă la Chiciu, alături de alte peste 30 de ambarcaţiuni. Ca într-un mic orăşel glaciar. Nu se mişca nimic. Din cauza temperaturilor scăzute, Borcea, braţul Dunării, a îngheţat. Peisajul a fost fascinant, iar sloiurile de gheaţă nu mai lasau loc apei să înainteze. Imaginea încremenită părea desprinsă din poveşti, iar ninsoarea i-a dat o strălucire aparte. În doar câteva ore, gerul cumplit a făcut ca nimic să nu mai mişte. Borcea a mai îngheţat, însă doar iarna cruntă de la sfârşitul anilor 80 a transformat-o într-un adevărat patinoar. Atunci, cei mai curajoşi dintre călărăşeni ieşeau la plimbare pe apă.
Dunărea, văzută de sus FOYO ISU Călăraşi
Urgia albă care s-a abătut peste Bărăgan la începutul anului 2012 a paralizat totul în cale. Mai multe localităţi din judeţul Călăraşi au fost îngropate în zăpadă, iar troienele au înghiţit gospodăriile. Zăpada a ajuns la acoperişul caselor. Sute de militari de la ISU au luptat cu nămeţii pentru a-i scoate pe oameni la lumină. Zi şi noapte s-au făcut tuneluri în tonele de zăpadă.
21 de zile cumplit de friguroase
În anul 1985, în luna ianuarie, s-a consemnat o temperatură minimă absolută de minus 25 de grade Celsius, 9 zile cu polei şi 21 de zile de ger. În 1986 s-a bătut recordul: minus 26,9 grade Celsius, aproape întreaga lună a fost dominată de ger, iar în 9 zile a predominat poleiul.
Dezastrul de la ZOO
În 1985, pe 3 februarie, Călăraşiul a fost lovit de furia Dunării. Apele umflate au inundat oraşul, cea mai gravă situaţie înregistrându-se la Grădina Zoologică. Îngheţată tun, Dunărea a format într-o noapte un pod de sloiuri de 15 metri înălţime. “Până dimineaţă, nivelul apei a crescut cu repeziciune, podul natural a cedat şi sloiurile au spart digul. Urmările au fost de neimaginat: 80% dintre animalele de la Zoo au murit înecate sau îngheţate”, povesteşte Gheorghe Stan(72 de ani), pensionar.
Fluviul de gheaţă FOTO I.S.
În oraş s-a dat imediat alarma pentru că apa ajunsese şi la trei metri înălţime. Autorităţile s-au mobilizat rapid încercând să mai slaveze câte ceva. S-au făcut echipe şi de voluntari care au dat o mână de ajutor pentru prinderea animalelor care scăpaseră pe străzi. Lei, tigrii, urşii şi maimuţele umblau libere sau se refugiaseră în copaci.
„ Eram elev la liceu şi profesorii mă învoiau de la cursuri ca să vin să ajut la refacerea grădinii. Atunci director era tatăl meu, cel care a înfiinţat-o în anul 1980. A fost un dezastru. Animalele care au fost recuperate au fost cazate în diverse locaţii din oraş. Maimuţele şi papagalii au ajuns la o centrală termică, iar foca a fost prinsă cu plasele de pescari în bazinul piscicol de la Grădiştea”, şi-a amintit Cristian Tatavura, actualul director al Grădinii Zoologice din Călăraşi.
Din fericire, după acea experienţă devastatoare, încet-încet Grădina Zoologică s-a pus pe picioare, a completat numărul de animale şi a ajuns să fie astăzi printre cele mai mari din România.
Gheaţă groasă de o jumătate de metru
Prognozele meteorologilor de la începutul secolului seamănă perfect cu cele de astăzi. Practic alţi oameni sunt nevoiţi să suporte capriciile aceleiaşi vremi, fie ea îngheţată sau caniculară.
Raport meteorologic din anul 1900 FOTO Muzeul Municipal Călăraşi
Un document pus la dispoziţia Muzeului Municipial Călăraşi de către meteorologul previzionist principal, gradul I, Dumitru Baltă din cadrul ANM arată faptul că în iarna lui 1900/1901, zăpada nu s-a topit de la 1 ianuarie până la 8 martie, iar Borcea a stat îngheţată bocnă de la 9 ianuarie până la 1 februarie, timp în care localnicii treceau cu piciorul ori cu sănille pe gheaţa care avea o grosime de aproximativ o jumătate de metru. În acea iarnă, conform documentului, a nins viscolit în două rânduri, suficient ca Bărăganul să fie înghiţit de troiene.
Iarnă cumplită în 1901. Oameni pe gheaţă FOTO Bărăganul de altădată
655 de zile de ploi torenţiale
Datele de referinţă privind starea vremii şi evoluţia fenomenelor meteorologice din România au fost realizate de specialiştii care au publicat „Anuarul Statistic al României – 1912” având ca punct de referinţă perioada de timp cuprinsă între anii 1900 – 1910.
În această perioadă de timp, în Bărăgan au fost înregistrate un număr total de 655 de zile de ploaie torenţială. Un simplu calcul matematic ar putea indica faptul că în primii zece ani ai secolului XX, în Bărăgan a plouat continuu timp de doi ani.
Navigaţia a fost închisă
Gerul din ultima perioadă a închis navigaţia pe Dunărea fluvială, între Porţile de Fier 2 şi Brăila, din cauza podurilor de gheaţă. Această decizie a fost anunţată de către directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, Dorian Dumitru.
Barje prinse în gheaţă, în apropiere de Chiciu FOTO ISU Călăraşi
Podurile de gheaţă au blocat fluviul între Cenavodă şi Hârşova. În plus, sloiuri de gheaţă plutesc pe diferite sectoare, acoperind suprafaţa apei, în unele zone, până la 80 la sută.
”Pe Dunărea fluvială s-a închis circulaţia de la Brăila în amonte până la Porţile de Fier 2 din cauza gheţii. Este o decizie luată de AFDJ în consultanţă cu căpităniile zonale de port, cu adminstraţia căilor navigabile din Bulgaria şi din Serbia. Navele fluviale sunt în porturi, pe timp de iarnă aşa e navigaţia”, a spus directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.
Bacul de la Chiciu, prins în gheaţă FOTO I.S.
Potrivit acestuia, gheaţa de pe Dunărea fluvială nu poate fi spartă în acest moment, întrucât bucăţile sparte nu ar curge şi ar îngheţa la loc. Şi la Călăraşi, situaţia este complicată. Sloiurile de gheaţă blochează traficul. “ Avem pod de gheaţă la km 375 în aval şi pe braţul Borcea, la km 99. Încercăm să remediem problemele care apar pentru ca echipajele navelor care sunt blocate la Chiciu să nu aibă de suferit”, a spus Constantin Anghel, şeful Căpitaniei Portului Călăraşi.
Vă recomandăm şi:
Avertizare de vreme rea. Trei zile de ploi, temperaturi scăzute şi ninsori la munte
Se încarcă comentariile...
