Creştinii ortodocşi intră Săptămâna Patimilor. Ce e interzis să faci în aceste zile, cum atragi sporul şi sănătatea

Robert Powell îl interpretează pe Mântuitor în filmul Iisus din Nazareth FOTO Adevărul

Creştinii ortodocşi intră luni, 13 aprilie în Săptămâna  Mare, ultima din Postul Paştelui în care, la biserici se fac slujbe numite Denii, pentru pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe Pământ. Pentru a avea parte de sănătate şi prosperitate tot anul, românii respectă obiceiuri şi tradiţii transmise din strămoşi.

Deniile se fac în seara zilei dinainte, conform obiceiului vechi care spune că ziua începe la apusul soarelui şi se sfârşeşte la apusul soarelui din ziua următoare. Luni şi marţi se citesc Evangheliile, iar miercuri se ţine post negru.

Tradiţiile acestei săptămâni sunt liniştea şi reculegerea, postul, curăţenia trupească şi spirituală, iertarea între oameni. Numită şi Săptămâna Neagră, conform tradiţiei, se lucrează de luni şi până joi.

În Lunea Mare se spală şi se scutura

În Lunea din Săptămâna Mare se scoate totul din casă la aerisit, se repară şi se văruiesc casele, iar mobilierul se curăţă şi se repară. Curţile se mătură, se scot gunoaiele, gardurile se repară, şanţurile se curăţă de nămol şi se face curat la animale. Totul trebuie să strălucească de curăţenie. Muncile la câmp sunt permise doar pâna miercuri, inclusiv. 

Joia Mare aminteşte de trădarea lui Iuda

De joi, bărbaţii le vor ajuta pe femei la treburile din gospodărie. Este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda şi prinderea lui Isus. Acum, oamenii se spovedesc şi se împărtăşesc.

Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei, o femeie fioroasă care pedepsea lenea fetelor de măritat şi a nevestelor prin ardea degetelor şi a mâinilor, pârlirea părului sau incendia fuioarele de cânepă netoarse. Erau pedepsiţi şi flăcăii sau bărbaţii leneşi, care nu terminaseră de reparat gardurile sau grajdurile animalelor.

Tradiţia spune că, în noaptea şi în dimineaţa Joii Mari, se deschid mormintele şi sufletele celor morţi se întorc la casele lor şi trebuie să se aprindă focuri prin curţi sau în cimitire, pentru întâmpinarea lor.

În Joia Mare se vopsesc ouăle, despre care se spune că au puteri miraculoase, şi se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii cu mac şi nucă. 

În această zi nu este bine să dormi la amiază pentru că somnul va atrage lenea pentru tot anul şi nu vei fi capabil să duci nici o treabă la bun sfârşit. Este data limită pentru slujbele speciale dedicate celor răposaţi.

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor

Vinerea mare se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului.

Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri. Se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o muncă în gospodărie. Dimineaţă, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculţi prin rouă şi apoi să se scalde în ape curgatoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.

Sâmbăta Mare, ultima zi de post

Sâmbăta Mare este ziua la capătul căreia are loc Învierea. Este ultima zi de post, se încheie şi pregătirile pentru Sărbătoarea Paştelui. Se sacrifică mielul şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale: borşul, drobul şi friptura de miel.

Se deretică prin casă şi se pregătesc hainele noi, care urmau sa fie îmbăcate în zilele de Paşte. Este noaptea în care în biserici preoţii împart Lumina. Duminică este Ziua Luminată, când toţi creştinii sărbătoresc cu bucurie Învierea Domnului.