Teatrul Moldavia, printre instituţiile buzoiene rase de pe pământ de cutremurul din 1977

Teatrul Moldavia, în spatele Palatului Comunal, înainte de cutremur   FOTO http://www.panoramio.com/photo/20916827

Cutremurul din 1977, unul dintre cele mai devastatoare din istoria României, şi-a lăsat puternic amprenta şi asupra Buzăului. Dezastrul a pus la pământ clădiri importante, precum Teatrul Moldavia, şi a lăsat fără locuinţe peste 400 de familii.

Seismul din data de 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22:22., a avut o magnitudine de 7,2 pe scara Richter şi o durată de circa 56 de secunde. A avut efecte devastatoare asupra României, peste 1.570 de decese fiind înregistrate la nivelul întregii ţări şi circa 11.300 de răniţi. Buzăul a fost unul dintre judeţele afectate de cutremurul devastator. „Aunci s-a dărâmat cinema Moldavia, care era în zona băncilor şi câteva locuinţe. Pe strada Cuza Vodă s-a prăbuşit Şcoala Sanitară şi au fost avariate toate clădirile din Piaţa Dacia", a declarat Marius Constantinescu, istoric.

Singura publicaţie locală din acea perioadă, Viaţa Buzăului, a relatat după câteva zile despre efectele seismului, jurnaliştii săptămânalului cutreierând întregul judeţ pentru a strânge informaţii. „Aveam un trabant atunci, la redacţie şi ne-am mişcat destul de bine. Sursele de informaţii erau primăriile şi comitetele de criză, din care făceau parte şi redactorii şefi. Ceea ce mi-a rămas în memorie este solidaritatea oamenilor. Atunci, armata şi miliţia erau la ordin şi se simţea asta”, ne-a povestit Ştefan Iovan, unul dintre jurnaliştii care scriau atunci la Viaţa Buzăului.

În dimineaţa de 8 martie, buzoienii aflau, în sfârşit, o radiografie completă a dezastrului. „Au fost dărâmate complet 378 de locuinţe. Toate cele 401 de familii rămase fără adăpost au fost cazate. Au fost deteriorate şi devenite nelocuibile 1.514 locuinţe, 1.752 de familii afectate fiind evacuate şi cazate. Au fost complet deteriorate 21 de adăposturi pentru animale, iar alte 101 au fost avariate. Au fost complet dărâmate 81 de şcoli, grădiniţe şi creşe, iar 222 au fost variate. Două unităţi sanitare au fost complet dărâmate. Cincisprezece instituţii au fost dărâmate şi 72 avariate”, scria jurnalistul Constantin Brăescu.

În articol, autorul descria solidarizarea localnicilor cu miliţia, armata şi gărzile patriotice: „Detaşamente de luptători de la I.S.P.S., I.A.C.,I.P.M.P., Metalurgica s-au aflat ieri pe baricadele unui efort prelungit în perimetrele sălii <Moldavia>, restaurantului Dunărea şi arterei comericale A.I.Cuza – zone serios avariate de cutremur”.

Mărturiile unor buzoieni şi-au făcut şi ele locul în paginile publicaţiei. „După cutremur am găsit rafturi dărâmate, medicamente în neorânduială”, declara atunci Ştefan Dudaş, şeful unei farmacii din oraş.

Chiar dacă de atunci au trecut 38 de ani, buzoienii încă îşi mai amintesc acele momente de groază pe care le-au trăit în seara de 4 martie 1977.

„Eram în clasa a patra atunci. În acea seară mă uitam la televizor la filmul „Dulce şi amar" împreună cu mama mea. Dintr-odată s-a auzit un zgomot făcut de lustră şi de obiectele din vitrină, am simţit o mişcare lentă, apoi din ce în ce mai tare de nu puteai nici să stai în pat. S- au întrerupt emisia la televizor şi lumina şi apoi am început să căutăm ieşirea, iar mama a zis că trebuie să ne aşezăm sub tocul uşii. Nu ştiam ce se întâmplă şi mama s-a uitat pe geamul de la bucătărie şi mi-a zis că luna este ca o minge de foc. Pe scară erau mai mulţi vecini disperaţi. Între timp tatăl meu a venit de la prieten şi ne-am urcat în maşină şi am plecat la bunica mea în cartierul Mihai Viteazul, care avea casă. Acolo ne-am petrecut noaptea, însă nu nu îmi mai amintesc dacă am dormit sau despre ce am vorbit", îşi aminteşte buzoianca Nicoleta Stan.