Risc major pentru mediul înconjurător! Fosta groapă de gunoi a Buzăului, o adevărată bombă ecologică cu efect întârziat

Sute de mii de tone de gunoi intrat în descompunere, depozitat sub un maldăr de pământ, de la marginea Buzăului, riscă să se transforme în timp într-o bombă ecologică. Bâlbâiala autorităţilor locale, lipsa banilor, au făcut ca vechea rampă de deşeuri menajere a Buzăului, care a funcţionat peste trei decenii, să fie conservată într-un mod rudimentar, tot aşa cum a şi fost amenajată de comunişti, în 1970.

Vechea groapă de gunoi a Buzăului se află în partea de nord-est a oraşului şi este încadrată de albia râului Buzău, la nord, şi terenuri agricole, în sud, cele mai multe loturi aparţinând Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău. Depozitarea resturilor menajere a fost sistată în urmă cu peste 13 ani, când a fost amenajat în comuna Gălbinaşi, de lângă Buzău, un depozit care respectă toate normele europene de mediu în vigoare.

Timp de 33 de ani, întreprinderea de gospodărire a oraşului a descărcat aici containerele cu deşeuri strânse din apartamente, curţi sau fabricile din platformele industriale. Erau aproape inexistente măsurile de selectare a deşeurilor ce trebuiau duse în rampa de gunoi, existând posibilitatea strecurării de substanţe chimice, nedegradabile, chiar toxice, pe lângă resturile organice, precum leşuri de animale ori deşeuri vegetale. 

Potrivit unor calcule realizate de o firmă de consultanţă angajată de Consiliul Judeţean Buzău, în vederea implementării unui masterplan de gestionare a deşeurilor, în vechea groapă de gunoi s-au depus până la închiderea ei formală 430.000 metri cubi, adică 308.000 tone de gunoi, acumularea ocupând şase hectare de teren. 

”A fost total neînţelept să pui această groapă de gunoi aşa de aproape de oraş. Trebuia ca acea zonă în regim de urgenţă să fie stabilizată prin împădurire, fiind creată totodată şi o perdea de protecţie pentru oraş. Cea mai bună soluţie ar fi fost de ecologizare prin împădurire, pentru orice substanţă care ar fi depozitată acolo în interior. Acum zic că greul problemei a trecut, iar faptul că a fost capsată cu moloz a fost bun. Greşeala a fost făcută înainte, când a fost pusă lângă surse de apă. Din fericire, nu au fost probleme pentru loturile noastre de teren”, ne-a declarat Costel Vânătoru, specialist în cadrul Staţiunii de Cercetare Legumicole, care deţine terenuri agricole în vecinătatea rampei.

Autorităţile buzoiene au sistat depunerile în vechiul depozit de gunoi urban, însă nimeni nu poate garanta eliminarea completă a impactului pe care îl poate avea în continuare acumularea de resturi, realizată într-o perioadă în care nu existau rigorile de acum privind protecţia mediului. De aceea, autorităţile de mediu au impus edililor să ia cât mai urgent măsura închiderii ecologice a vechii gropi de gunoi, prin metode care să respecte legislaţia europeană în vigoare.

Sunt déjà şase ani de când Primăria Buzău se chinuie, zadarnic din păcate, să facă rost de bani pentru a închide groapa aşa cum recomandă Comisia Europeană. Este nevoie de un buget de milioane de euro, imposibil de acoperit din surse locale, suma putând fi atrasă numai din fonduri externe. 

A fost trecută la un moment dat în administrarea Consiliului Judeţean Buzău, pentru a fi  închisă printr-un amplu proiect de gestionare a deşeurilor, intitulat Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, prin care se urmărea atragerea de la Uniunea Europeană a 13 milioane de euro pentru realizarea, printre altele, a unui depozit ecologic disponibil întregului judeţ şi închiderea conformă a celor vechi, inclusiv a celui de la marginea Buzăului. 

”Groapa de gunoi a municipiului a fost deschisă în anul 1970 şi a funcţionat până în 2003, când a fost deschisă groapa ecologică de la Gălbinaşi. Din 2003, a fost sistată depozitarea  în groapa veche. Ulterior, în anul 2008, Primăria Buzău a depus solicitare de obţinere a avizului de mediu pentru un proiect tehnic de închidere ecologică a gropii. Proiectul tehnic nu a fost făcut la standardele pe care le solicitam noi din punct de vedere al protecţiei mediului urmând ca ei să revină cu un alt proiect tehnic. Nu au mai depus un alt proiect, pentru că între timp a fost demarat la Consiliul Judeţean proiectul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor. În acest context, groapa de gunoi a Buzăului a fost trecută în administrarea Consiliului Judeţean pentru accesarea unor fonduri europene”, a declarat Ionuţ Apostu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Buzău.

Masterplanul a eşuat iar primăria s-a văzut nevoită în toamna anului 2015 să preia groapa de gunoi în administrare şi să improvizeze măsuri de protejare, până la găsirea fondurilor necesare închiderii ecologice. Până atunci, vechiul depozit de deşeuri municipale rămâne pe lista neagră a Agenţiei pentru Protecţia Mediului cu situri contaminate, adică acele zone cu poluare a mediului geologic, produsă de activităţi cu impact semnificativ, care prezintă un risc real sau potenţial pentru sănătatea oamenilor şi a mediului precum şi la terenurile în care ecosistemele terestre au fost afectate.

”Fiind o groapă cu sute de mii de tone de deşeuri depuse în timp, impactul în primul rând este asupra solului. Acolo, apele pluviale se infiltrează în subteran, apoi e şi albia râului Buzău în apropiere şi de aceea este necesară o reconstrucţie ecologică. Când plouă, spală tot ce este în interior şi se infiltrează în sol. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Deja au trecut 13 ani şi nu cred că mai sunt substanţe organice care să producă miros prin descompunere însă apa pluvială şi impactul asupra solului, aici ar fi problema”, a declarat Ionuţ Apostu, director APM Buzău.

Până acum, doar norocul a făcut ca groapa în care zac mii de tone de reziduuri de tot felul să nu producă efecte asupra mediului. Asta, şi pentru că până în prezent nu au fost autorizate construcţia de case ori săparea de fântâni în apropiere. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică, ”în zona de protecţie sanitară nu au existat surse de apă de mică adâncime folosită ca apă potabilă, deci nu a existat risc de apariţie a îmbolnăvirilor hidrice; nu s-au înregistrat nici epidemii hidrice, nici cazuri sporadice de etiologie bacteriană, virală sau parazitară care să aibă ca şi cale de transmitere apa”.

”Efectuarea de foraje proprii de mică adâncime în zona limitrofă rampei de gunoi, pentru ca apa să fie folosită pentru consum, este interzisă, deoarece există teoretic riscul de îmbolnăvire la care se expune oricine consumă apă dintr-o sursă nesupravegheată sanitar, cu atat mai mult cu cât în zonă există reţeaua de apă a oraşului, care alimentează staţia de epurare a Municipiului Buzău. Toată procedura de supraveghere a influenţei depozitului asupra stratului freatic de apă a fost şi este în continuare supravegheată timp de 30 de ani de la închidere de către Apele Române”, se arată într-o comunicare care ne-a fost pusă la dispoziţie de către Direcţia de Sănătate Publică Buzău. 

Reprezentanţii primăriei municipiului Buzău, care s-a trezit din nou cu vechea groapă în administrare, au început pe cont propriu măsuri de protejare a zonei, prin aplicarea unui strat de mâl rezultat din epurarea apelor reziduale din oraş. Acesta este întins pe toată suprafaţa de şase hectare a vechii platforme de gunoi cu ajutorul unui buldozer. Nu este unica improvizaţie menită să fixeze gunoiul. Imediat după sistarea depunerii de resturi menajere, autorităţile au permis depozitarea la suprafaţă a deşeurilor rezultate din construcţii, molozul având rolul să taseze conţinutul gropii.

Până la accesarea de fonduri care să le permită închiderea ecologică a vechii rampe, autorităţile locale declară că vor face ce le stă în puteri din punct de vedere financiar. Adică, vor planta puieţi de copaci, pentru împădurirea valului de pământ ridicat peste maldărul de mizerie.

”Vechea groapă de gunoi menajer s-a închis cu lacăt, la propriu. De câţiva ani buni, se depune pe suprafaţa vechii gropi de gunoi menajer, printr-o înţelegere cu Compania de Apă, tot ce rezultă de la staţia de epurare. Acel mâl este depus de câţiva ani buni şi încă mai avem de depus acolo iar pe acea suprafaţă, când va fi în totalitate acoperită, începem să punem pământ vegetal , după care vine înierbarea, urmând plantarea copacilor. Acel mâl este trecut prin analize de laborator şi fiecare depunere adusă de cei de la Compania de Apă este însoţită de o diagramă a stării acelei depuneri. Urmează ca în momentul în care se va relua demersul legat de masterplanul deşeurilor, de la judeţ, va intra automat şi această suprafaţă în acest sistem”, ne-a declarat viceprimarul Buzăului, Alexandru Dunel.

Refacerea ecologică a unui sit contaminat presupune intervenţii foarte costisitoare, pe care numai câteva firme specializate le pot efectua. ”Costurile de închidere sunt foarte mari iar fără fonduri europene nu va reuşi nimeni să ducă la bun sfârşit un astfel de proiect. Presupune un proiect tehnic care să respecte anumiţi paşi, anumite standarde stricte impuse de Comisia Europeană şi care au fost transpuse în nişte hotărâri de guvern. Din punct de vedere tehnic, trebuie o membrană, ca să nu se infiltreze în sol, substanţe de neutralizare, un strat de sol, conform unor buletine de analize luate. Apoi, toate aceste măsuri stricte trebuie monitorizate în timp”, a declarat Ionuţ Apostu, director APM Buzău. 

Conform studiului tehnic realizat la comanda Consiliului Judeţean Buzău, închiderea ecologică a vechii rampe de gunoi a Buzăului presupune în primul rând aplicarea unor straturi de protecţie. Este vorba despre întinderea unui strat de susţinere cu coeficient de permeabilitate, aplicarea unui strat geosintetic pentru colectare gaz, impermeabilizare cu geomembrană, aplicarea unui geotextil de protecţie, turnarea unui strat de drenaj pentru apa din precipitaţii realizat cu o grosime de 30 centimetri, aplicarea apoi a unui geotextil de separaţie şi acoperirea cu un strat de recultivare, de 85 centimetri, peste care se pune un strat de pământ vegetal în grosime de 0,15 însămânţat cu ierburi perene.

Nu sunt singurele intervenţii: mai este nevoie de săparea unor puţuri de extragere a biogazului, instalarea unui sistem de colectare şi transportul biogazului incluzând conducte, sistem de deshidratare şi substaţie gaz şi construirea unui sistem de ardere controlată a gazului de depozit.