Mănăstirea Ciolanu, Tabăra de sculptură şi Vulcanii Noroioşi, locurile unde de la 1 iunie poţi evada din starea de alertă

Turişti din toată ţara sunt aşteptaţi după 1 iunie să admire peisajul selenar de la Vulcanii Noroioşi din judeţul Buzău. Terasele de la Pâcle şi cele de pe traseu sunt pregătite pentru popasul drumeţilor, cu toate măsurile de siguranţă sanitară. Întreaga zonă este presărată cu obiective interesante, care pot fi vizitate după relaxarea restricţiilor impuse de pandemie.

Pentru amatorii de drumeţii din apropierea judeţului Buzău, o zi este suficientă pentru parcurgerea unui traseu cu plecare din staţiunea Sărata Monteoru, până la Leiculeşti, apoi cu popasuri la mănăstirea Ciolanu, tabăra de sculptură Măgura şi, la final, Vulcanii Noroioşi.

Până în staţiunea Sărata Monteoru, punctul de plecare în călătoria noastră, drumul  de la Bucureşti se parcurge în mai puţin de două ore. Din municipiul Buzău, se ajunge în cel mult 20 de minute. 

De la Monteoru, se pleacă prin pădure, pe un drum modernizat în urmă cu cinci ani, însă deteriorat deja pe câteva porţiuni de alunecări de teren.

Drumul care  leagă staţiunea Sărata Monteoru de localitatea Leiculeşti a fost deschis circulaţiei publice pentru a scurta ruta spre Vulcanii Noroioşi. Primul obiectiv deschis vizitatorilor este mănăstirea Ciolanu. Vizitarea lăcaşului se face cu respectarea măsurilor de distanţare.

Mănăstirea Ciolanu este cea mai veche aşezare monahală din judeţul Buzău, atestată documentar încă din secolul al XVI-lea. Are două biserici, situate la o distanţă de o sută de metri între ele, biserica veche, cu hramul Sf. ”Gheorghe”, fiind ridicată de Doamna Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul.

Numele provine, cel mai probabil, de la oasele unor sihaştri care au fost descoperite în zonă. Potrivit legendelor, aici s-ar fi refugiat câţiva călugări scăpaţi din Bizanţul ocupat de turci, în secolul al XV-lea.

În timpul unei invazii, Doamna Neaga, împreună cu cei cinci copii ai săi, s-ar fi refugiat în vatra de sihăstrie ce funcţiona aici. Unul dintre copii a murit şi, după toate probabilităţile, ale lui sunt oasele care au fost găsite, după mult timp, îngropate în dreapta vechiului lăcaş. 

La Ciolanu există şi un muzeu unde pot fi admirate obiecte de cult şi vesminte religioase. Mănăstirea adăposteşte multe dintre icoanele pictate de Tattarescu, nepot al lui Nicolae Teodorescu Pitarul, cel care a zugrăvit biserica mare şi care a condus şcoala de pictură de la Buzău, la jumatatea secolului XIX. 

Aici se mai află o icoană bizantină, realizată la Athos, care îl infăţişează pe Sfântul Gheorghe precum şi o copie, din 1925, a icoanei Maicii Domnului cu Pruncul, de la Dălhăuţi.

Din Grecia, în jurul anului 1830, au fost aduse la Ciolanu moaştele mai multor sfinţi, care se află într-o raclă, depusă în biserica mare. Astfel, mănăstirea se bucură de ocrotirea Sfinţilor Gheorghe, Mercurie, Pantelimon, Haralambie, Trifon, Eftimie, Ignatie, Acachie, Neofit şi Parascheva.

În imediata vecinătate se găseşte Tabăra de sculptură în aer liber, de la Măgura, unică în ţară. Vizitarea celor peste 250 de statui sculptate în piatră se poate face fără restricţii speciale, întrucât ele se află în spaţiu liber.

Tabăra este considerată unul dintre cele mai frumoase locuri din România, fiind cel mai mare ansamblu de statui în aer liber. 

În 1970, când a fost înfiinţată, urma să marcheze cele 16 veacuri de atestare documentară a Buzăului. A fost programată ca vreme de 16 ani un număr de 16 sculptori, mereu alţii, să vină să lucreze în poienile de la Măgura.

De-a lungul celor 16 ediţii, în lunile august şi septembrie, pe dealurile din apropierea mănăstirii Ciolanu s-a sculptat intens, iar când fenomenul s-a încheiat, au rămas aici 256 de lucrări în piatră, pe care critici de artă le consideră capodopere, ce se întind pe 21 de hectare.

Traseul continuă către Drumul Naţional 10, pe lângă monumentul care marchează trecerea domnitorului Mihai Viteazu prin Valea Buzăului. Aici se află un magazin cu obiecte de arizanat şi costume populare, dar şi o pensiune cu terasă, deschisă începând cu data de 1 iunie. De la Complexul Măgura, mai sunt de parcurs 25 de kilometri până la Vulcanii Noroioşi.

Aflaţi între dealurile Carpaţilor de Curbură, vulcanii sunt unici în Europa şi atrag de la an la an tot mai mulţi turişti care se declară fermecaţi de peisaj. Conurile vulcanilor de noroi şi pământul arid din jurul lor, în care aluviunile au săpat ravene adânci chiar de doi metri, compun un peisaj unic. 

Aceştia sunt sunt împărţiţi în patru locaţii: La fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici şi Beciu. Cei mai cunoscuţi sunt Pâclele Mari, care acoperă 15 hectare, declaraţi rezervaţie geologică în 1955, şi Pâclele  Mici, întinşi pe 10 hectare, care au fost incluşi pe lista monumentelor naturii în 1924. 

Aceştia din urmă sunt cei mai vizitaţi pentru că accesul la ei este mai uşor. ”Avem pregătite dozatoare cu dezinfectant la intrare în rezervaţie iar accesul se face în grupuri limitate, astfel încât în zona conurilor să nu se creeze aglomeraţie”, spune Dumitru Roşu, custode al rezervaţiei.

La fel de spectaculoşi sunt şi vulcanii de la Pâclele Mari, din aceeaşi zonă. Un camping de la poalele vulcanilor este destinaţia perfectă pentru cei care dau vacanţele luxoase la hoteluri de cinci stele pentru o ieşire în natură, cu rulota sau cu cortul. 

”La noi sunt anunţate deja rulote cu turişti şi terasa este funcţională, cu tot ce înseamnă măsuri de igienă şi siguranţă. Meniul este compus din mâncăruri tradiţionale, ale zonei”, spune Aurel Boboc, prorpietarul campingului.

Drumeţii ajunşi la complexul turistic de Vulcanii Noroioşi sunt ademeniţi cu bucate ca la mama acasă: de la ciorba de perişoare, friptură şi cărnaţi de Pleşcoi, la gogoşile simple cu zahăr sau cu smântână şi dulceaţă.