Greşelile care pot transforma legumele şi fructele în produse toxice. Când devine periculos banalul cartof

0
Publicat:
Ultima actualizare:
buzau

Legumele şi fructele pe care le consumăm fără reţinere pentru aportul lor de vitamine şi alte elemente benefice organismului pot deveni însă toxice din cauza unor substanţe folosite fără măsură înainte de recoltare şi în timpul depozitării. Cartofii prezintă un risc în plus, deoarece pot genera substanţe toxice dacă sunt păstraţi necorespunzător.

Pieţele agroalimentare sunt aprovizionate acum cu fructe şi legume aduse din depozitele unor producători locali sau de la importatori. Sunt arătoase, gustoase, dar departe de a fi cele mai sănătoase alimente din meniul nostru zilnic, susţin experţii în horticultură.

Rezultatele unor teste efectuate recent de către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor arată că o persoană care consumă legume sau fructe ingerează până la zece pesticide diferite. Strugurii, roşiile şi lămâile, de exemplu, conţin între două şi şapte pesticide diferite, iar merele, între două şi şase.

”Nu ai cum să faci producţie convenabilă, adică să obţii recoltă timpurie, cu aspect comercial, dacă nu ajuţi cu fertilizatori, cu diverse substanţe, fungicide, pesticide. Ele trebuie folosite însă cu simţ de răspundere. Cine spune că scoate roşii frumoase mai devreme decât le este lor vremea e clar că minte”, susţine Ionel Vâlcu, legumicultor din Buzău. 

Specialiştii spun că pericolul cel mai mare vine de la fructele şi legumele grăbite spre coacere în extrasezon, pentru că atunci se folosesc cele mai multe substanţe chimice. Reziduurile ajung în părţile comestibile.

”Legumele şi fructele pot avea urme de insecticide, fungicide, de erbicide şi chiar de substanţe dintre cele care vin din zona de nutriţie, de îngrăşăminte. Vorbim aici de nitriţi, nitraţi. Fertilizarea joacă un rol important dacă nu s-a respectat o reţetă optimă de fertilizare. Dacă acestea sunt utilizate după ureche, putem transforma o legumă sau un fruct într-un produs nociv”, declară Costel Vânătoru, de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău.

buzau

Substanţe folosite şi în timpul depozitării

Substanţele menite să protejeze culturile agricole ajung în partea comestibilă a plantelor atât în perioada de vegetaţie, cât şi în etapa de depozitare. Cea din urmă intervenţie este necesară, recunosc unii dintre fermieri, pentru a prelungi perioada de valabilitate a legumelor şi fructelor după recoltare. 

Folosirea substanţelor împotriva unor agenţi patogeni care infectează şi se manifestă în timpul depozitării este o practică obişnuită. Pentru a ţine la un nivel scăzut gradul de dăunare este nevoie de aplicarea de pesticide şi în faza de final a traseului acestor alimente. 

De exemplu, citricele sunt tratate pentru a rezista perioadelor mari de depozitare cu imazalil (E233), conform Asociaţiei InfoCons. Acest pesticid nociv care acoperă coaja portocalelor sau a mandarinelor este o substanţă autorizată în 24 de state membre, inclusiv în România, începând de la 1 ianuarie 2012, până la 31 decembrie 2021, iar limita maximă admisă este 5 mg/kg, la citrice.

”Citricele sunt tratate foarte mult după recoltare şi chiar dacă sunt avizate acele substanţe în laborator au ieşit de multe ori concentraţii foarte mari. Sigur, ni se atrage atenţia să nu folosim coaja lor şi bine ar fi să fie scris mare în punctele de vânzare, să fie atenţionaţi consumatorii, să nu mănânce coaja”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

buzau

Conform studiului ANSVSA, mărul este cel mai nociv fruct, întrucât cel puţin un tip de pesticide a fost găsit în 98% din mostrele testate, iar cartoful este leguma cea mai toxică. Puţini ştiu că banalii cartofi pot deveni otrăvitori şi dacă sunt depozitaţi necorespunzător. 

”Dacă tuberculii sunt lăsaţi la soare, se înverzesc, acumulează solanină, această substanţă toxică, devin amari şi otrăvitori. De aceea, cartofii, după recoltare, trebuie feriţi de soare şi păstraţi în beciuri pentru a se elimina eventualele acumulări de solanină”, explică cercetătorul buzoian.

Mai grav este că, pe lângă această substanţă toxică pe care o poate genera natural, cartoful poate acumula şi substanţe chimice prin tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, dar şi prin cele aplicate direct la nivelul tuberculilor. 

”Dacă nu se respectă normele de folosire a acestor substanţe, perioadele optime de aplicare, de repaus, riscăm să transformăm un produs alimentar într-un produs toxic. De aceea, trebuie să avem grijă de unde cumpărăm, ceea ce cumpărăm, să cunoaştem foarte bine trasabilitatea produsului, de la etapa de semănat şi până la recoltare, ce tratamente chimice au fost aplicate, dacă s-a respectat concentraţia şi dacă acela a fost produs fără tratamente chimice”, adaugă cercetătorul Costel Vânătoru. 

Autorităţile recomandă ca, pentru a scădea cantitatea de pesticide ingerate, fructele şi legumele să fie spălate bine cu apă călduţă, iar acolo unde este cazul, acestea trebuie curăţate de coajă pentru a reduce cantitatea de pesticide conţinută.  

Roşiile, piersicile, merele, perele trebuie spălate riguros timp de cel puţin trei minute, după care să fie lăsate într-un vas cu apă în care este adăugat puţin bicarbonat de sodiu, care are calitatea de a elimina unele pesticide.

Buzău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite