Din ce în ce mai puţini fermieri cer subvenţii prin APIA pentru suprafeţe din ce în ce mai mari

Pe 15 mai s-a încheiat campania de depunere la APIA a cererilor de plată de către fermieri activi care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren sau deţinători legali de animale. Un prim bilanţ arată că în timp ce a scăzut numărul fermierilor înscrişi la APIA, a crescut suprafaţa agricolă pentru care sunt cerute plăţile.

În anul 2017, fermierii români pot beneficia în continuare de sprijin financiar din fonduri europene şi de la bugetul de stat în baza cererilor unice de plată. Beneficiarii plăţilor directe şi ai măsurilor de mediu şi climă sunt fermieri activi care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren sau deţinători legali de animale. 

Campania a debutat în luna martie şi s-a încheiat luni, 15 mai, zi în care programul APIA Buzău s-a prelungit până după miezul nopţii, pentru a admite toate cererile venite pe ultima sută de metri. După ce au tras linie, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Buzău au constatat că anul acesta vor subvenţii cu 456 mai puţini fermieri decât în 2016.

”Am avut 20.605 fermieri în 2016, am închis campania ieri şi, iată, avem 20.149 de înscrieri. Sunt 456 de fermieri care teoretic nu ar fi depus dar în realitate sunt mai mulţi deoarece în aceşti 20.149, câţi am primit în 2017, cel puţin 600 sunt ferme noi care, în mare parte dintre ele, vin din reorganizarea unor ferme deja existente dar au făcut un transfer de utilizare de teren sau schimbare formă de organizare sau pur şi simplu o cedare de exploataţie şi atunci, cumva, aceleaşi suprafeţe de teren se regăsesc în alte cereri de la alţi fermieri, dacă vorbim de aceleaşi suprafeţe”, spune Claudia Stelea, directorul APIA Buzău.

Deşi numărul solicitanţilor de plăţi în agricultură a scăzut, suprafeţele agricole pentru intrate în baza de date de la APIA Buzău, anul acesta, sunt mai mari. ”Suprafaţa pentru care sunt cereri anul acesta este de 266.370 de hectare, cu 102,41 la sută în creştere faţă de 2016, când au fost 260.054 hectare. Indicatorul relevant este suprafaţa aferentă cererilor pentru că între ele, ca şi fermieri, în fiecare an am avut modificări de structură”, spune Claudia Stelea. 

Specialiştii Agenţiei de Plăţi spun că această tendinţă se înregistrează în fiecare an, pentru că numărul celor care cumpără terenuri, iau în arendă, altfel spus, îşi măresc exploataţiile îl întrece pe cel al fermierilor care ies din sistem pe diverse căi.

”Au fost multe migraţii de suprafeţe de la fermele mici, până în 50 de hectare, la fermele mari. Acum avem 659 de ferme mari, faţă de 627 anul trecut. Acest lucru reflectă faptul că încep să se grupeze, să comaseze exploataţiile. Buzăul are puţine ferme sub 100 de hectare şi din ce în ce mai multe pe intervalul 200 - 500 de hectare, în condiţiile în care cea mai mare la noi are 3.100 hectare”, declară directoarea APIA Buzău.

Beneficiarii plăţilor directe şi ai măsurilor de mediu şi climă sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit legislaţiei în vigoare.

Pentru pajiştile comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi membrii asociaţiei care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa de pajişte concesionată/închiriată. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM ale fiecărui membru în parte cu care asigură cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha prin păşunat, la data depunerii Cererii unice de plată, pentru suprafaţa concesionată/închiriată de către asociaţie.

De asemenea, poate beneficia de plăţile acordate pentru pajişti asociaţia crescătorilor de animale care efectuează activitatea agricolă pe suprafaţa concesionată/închiriată, asigurând cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, prin păşunat cu animalele înscrise în exploataţia asociaţiei înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor pe perioada păşunatului.

Arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul sau animalele arendate, concesionate, închiriate şi/sau împrumutate spre folosinţă.

APIA precizează că sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.

În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere şi solarii, suprafaţa minimă a exploataţiei trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelelor de 0,03 ha.

Pentru măsurile de mediu şi climă din PNDR 2014 - 2020 aplicabile pe terenurile agricole (Măsura 10, Măsura 11 şi Măsura 13) sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurile de sprijin/ajutor aferente Campaniei 2017, cu excepţia Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii sector vegetal şi zootehnic, trebuie să respecte normele de eco-condiţionalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC) şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Conform APIA, pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală se aplică cu prioritate cerinţele specifice acestor măsuri, iar elementele privind eco-condiţionalitatea trebuie corelate cu angajamentele asumate în cadrul acestor măsuri.